Viata din urma - Toma Grigorie

Romanul se adreseaza pensionarilor in functiune, dar si tinerilor, celor care vor deveni, mai devreme sau mai tarziu, pentru ca eroii pensionari de aici isi retraiesc viata anamnezic, rememorandu-si prin solilocvii, prin dialoguri sau multiloguri de grup si anii tineri cu intamplarile lor senine sau innourate, printre care si pe cele de ordin erotic in numar apreciabil. Se spune ca literatura e in primul rand memorie.
Amorurile tineretii, racordate la tensiunea prezentului, sunt retraite acum in viata din urma cu mai multa intensitate parca decat atunci cand s-au intamplat. Varstnicii romanului nu ezita nici acum, prin primii ani de pensie, sa mai incerce si cate o aventura. 
Pentru a sublinia anumite stari emotionale proprii protagonistului, am introdus la momentul oportun un numar de texte poetice, eseistice sau de alta natura meditativa, intr-o infratire postmoderna de genuri literare diferite.
Cei care nu le agreeaza le pot pasa, fara ca actiunea sa sufere.
Titlul romanului are o dubla semnificatie: se refera desigur la viata din ultimii ani ai ei, dar si la faptul ca e retraita acum din urma, prin amintiri. Viata à rebours, derulata dinspre batranete inspre tinerete, reinvie pe ecranul memoriei precum pasarea aceea din propria cenusa. Uneori o imagine trecuta poate reveni intocmai in minte sau chiar poate fi remontata, acum in absenta presiunii timpului, si poate fi mult mai vie decat atunci in realitate. Prezenta autorului se poate taxa dupa principiul rimbaldian: Je est un autre. 
Romanul a fost scris inainte de ’89, dar a fost respins de cenzura unei edituri importante, fara motivare anuntata, dar subinteleasa: nealinierea la comandamentele epocii comuniste, pe care in subsidiar, sau mai direct o critica.
A fost ratacit prin sertarele bibliotecii, ascuns sub alte manuscrise, caiete, fise de insemnari etc. L-am descoperit de curand si la o noua lectura dupa atatia ani mi-a facut impresia ca rezista si ca nu se mai poate teme de cenzura. Sigur, ca in acest sens am facut, la transcrierea dupa dactilograma realizata cu masina de scris Erika, loc mai larg termenilor specifici comunistilor si moravurilor reprezentantilor lor. Trecutul nu trebuie uitat, asa cum bine se afirma perpetuu, ca sa nu se repete!
Nu mi-am propus sa rezum subiectul romanului. Las cititorul sa se bucure sau sa se intristeze pe spezele proprii. Lectura placuta!