Valurile - Virginia Woolf

Traducere de Petru Cretia

Roman experimental, ilustrativ pentru tehnica fluxului constiintei, Valurile este considerat una dintre capodoperele Virginiei Woolf.
Un roman de o senzitivitate acuta, care sondeaza abisurile perceptiei, testand totodata capacitatile metamorfotice ale limbajului, Valurile a fost considerata cea mai inovatoare carte a Virginiei Woolf. Prin intermediul unor monologuri care, desi distincte, ajung uneori aproape sa se confunde, intr-o viziune comuna asupra lumii, este surprinsa povestea a sapte personaje. Daca povestitorul Bernard (inspirat de romancierul E. M. Forster) e obsedat de perfectiunea frazelor si de mecanismele limbajului, Louis este un singuratic care tanjeste dupa acceptarea si simpatia celor din jur, asociat fiind, de unii critici, unui alt prieten al autoarei, poetul T. S. Eliot. Lui Neville, cu obsesia lui de a regasi iubirea, pare sa-i corespunda profilul scriitorului Lytton Strachey, iar lui Percival (singurul personaj caruia nu i se aude vocea, fiind prezent doar in evocarile celorlalti), cel al fratelui Virginiei Woolf, Thoby Stephen, mort la douazeci si sase de ani. De la prima scena a cartii, petrecuta intr-o gradina de la malul marii, cand Jinny il saruta pe Louis declansand inconstient o mica drama, pana la intalnirea finala dintre personaje, ajunse la varsta senectutii, romanul cuprinde o serie de consideratii filozofice asupra perceptiei, a naturii sinelui si identitatii, ceea ce i-a determinat pe unii critici sa-l numeasca un demers fenomenologic in proza.

VIRGINIA (ADELINE) WOOLF s-a nascut pe 25 ianuarie 1882, la Londra. Este educata acasa, de tatal sau, Sir Leslie Stephen. La treisprezece ani isi pierde mama si are prima dintr-un lung sir de caderi nervoase. In 1900 incepe sa scrie articole in Times Literary Supplement. Dupa moartea tatalui sau in 1904, se muta impreuna cu sora ei, Vanessa, si cu cei doi frati, Thoby si Adrian, in cartierul Bloomsbury, casa lor devenind locul de intalnire al Grupului Bloomsbury. Se apropie mai mult de Vanessa si de sotul acesteia, criticul de arta Clive Bell. In 1912 se casatoreste cu Leonard Woolf, care avea sa-i fie alaturi intreaga viata, si infiinteaza cu el o editura, Hogarth Press, unde, pe langa propriile opere, apar volume de T. S. Eliot, Katherine Mansfield, E. M. Forster, iar mai tarziu cartile lui Freud. In 1915 publica primul ei roman, Calatorie in larg (The Voyage Out), urmat de Noapte si zi (Night and Day, 1919), Camera lui Jacob (Jacob's Room, 1922) si Doamna Dalloway (Mrs Dalloway, 1925). In acelasi an, ii apare volumul de eseuri The Common Reader. Alaturi de Doamna Dalloway, romanele care o consacra printre scriitorii de prima marime ai modernismului sunt Spre far (To the Lighthouse, 1927) si Valurile (The Waves, 1931). De succes comercial se bucura romanul ei din 1928, Orlando, dedicat Vitei Sackville-West. In 1929 ii apare volumul de eseuri cu tematica feminista O camera separata (A Room of One's Own), iar in 1937, romanul Anii (The Years). Pe 28 martie 1941, dupa finalizarea romanului Intre acte (Between the Acts), se sinucide inecandu-se in raul Ouse. Autoare a numeroase romane, povestiri si eseuri, precum si a unui amplu jurnal, editoare si feminista implicata, Virginia Woolf este una dintre personalitatile de marca ale secolului XX, stilul inovator al operelor sale influentand generatii intregi de scriitori.