Vaccin impotriva stresului sau aikido psihoenergetic - Valeri Sinelnikov

Dragii mei cititori, cartea pe care o tineti acum in maini va este destinata. Am scris anterior ca lucrul cu sine este un proces interactiv si foarte incitant. In aceasta carte va mai propun o viziune interesanta asupra vietii: aikidoul psihoenergetic nu este doar o strategie de lucru, este un mod nou de gandire. Este pozitia de stapan al propriei vieti.

 

    Stapanind aceasta metoda, veti invata sa rezolvati atat problemele voastre, cat si pe ale celor din jur, dar, cel mai important: din viata voastra vor disparea pentru totdeauna stresul, emotiile negative si, odata cu ele, toate bolile si problemele. Si veti putea obtine mult asteptata armonie si bunastare in viata voastra.

 

Veti putea sa va simtiti ca niste magicieni.

    Va urez succes!

 

 

 

Cuprins:

 

 

In loc de introducere... 15

Daca nu jucam noi, ne joaca altii... 19
Vechiul si noul model de constiinta... 23
Ce este stresul?... 33
Cea mai mare greseala a adultilor... 35

Aikido psihoenergetic... 37
Pasul unu. Sa iti asumi responsabilitatea... 37
Pasul doi. Utilizarea legilor noului model. Legea reflectarii si legea asemanarii... 45
Tinerea jurnalului... 56
Pasul trei. Intentia pozitiva... 57
Pasul patru. Crearea unor noi modele de comportament... 65
Pasul cinci. Iertarea si recunostinta... 68
Pasul sase. Binecuvantare si daruire... 75
Idei principale... 85

Vaccin impotriva stresului... 93
Indiciile Universului   ... 94
Prima grupa. Indicii de acord si armonie... 96
A doua grupa. Indicii de prevenire a pericolului... 98
Prima subgrupa. Semnale personale... 100
A doua subgrupa. Semne si semnale ale apropiatilor... 101
A treia subgrupa. Semne si semnale indepartate... 101
Algoritmul „Vaccinului"... 108

Istorii adevarate din experienta doctorului Sinelnikov... 109
Primul meu cadou... 109
Barbatul cu chelie... 111
Vizita la biroul de pasapoarte... 112
Portofelul   ... 116
Gheorghe, purtatorul de biruinta... 118
Cadou din partea inspectiei fiscale... 121

Arta comunicarii eficiente sau cum sa devii sociabil... 123
Conectarea si increderea... 126
Sistemul predominant de descriere a lumii... 129
Pozitie si gesturi... 133
Respiratia... 135
 Tonul vocii, timbrul, intonatia... 135
Cuvinte caracteristice... 136
Semnale oculare de acces... 136
Viziunea... 141
Feedback in comunicare... 142
Patru reguli-cheie in comunicare... 144
Idei principale... 149

Cateva trasaturi ale comunicarii... 151
Lumea inconjuratoare corespunde asteptarilor noastre... 151
Niciodata sa nu judeci oamenii dupa tine... 156
Invata sa-i asculti pe oameni... 158
Accepta-l pe un om asa cum este... 160
Nu ii forta pe altii sa fie fericiti... 161
Daca ti se cere ajutorul... 163
Invata sa spui „nu"... 164
Protectia... 166
Despre prostie si discutii inutile... 167
Morala... 168

Informatie si stiinta... 171
Fluxul de informatii... 171
Pe cine sa crezi?... 172
Informatie si stiinta... 177
Strategia de perceptie si de prelucrare a informatiei... 182
Nu te incarca pe tine si pe cei din jur cu informatii... 186

Postfata... 191

 

 

Fragment:

 

... se transforma in „tumoare". Oare nu din aceasta cauza cancerul este atat de raspandit in lume?
    In noul model nu este vorba despre supravietuire, ci despre viata si bucurie. Despre creatia comuna.

    2. Noi singuri cream lumea inconjuratoare; o cream prin atitudinea, gandurile si emotiile noastre.

    Din toata multitudinea infinitului, noi evidentiem pentru noi anumite granite, in interiorul carora ne simtim mai mult sau mai putin linistiti, mai mult sau mai putin confortabil. Noi nu traim in Realitatea in sine, ci in modelul ei.
    Intre Realitatea in sine si modelul nostru despre lume exista o diferenta imensa.
    Si acest lucru se vede. Adevarul nu poate fi descris prin cuvinte deoarece, din momentul in care incepem sa folosim limba (care oricum e limitata), ne indepartam de sursa initiala. De aici devine clar ca discutiile contradictorii despre autenticitatea Dumnezeului religiei x sau y sunt inutile din start.
    Este prostesc sa dezbati al cui punct de vedere este mai corect. Orice disputa genereaza vechiul model de constiinta.
    In aceasta lume exista mai multe tipuri de energie si sarcina noastra este sa invatam sa interactionam benefic cu ele. Fiecare dintre aceste energii poate fi folosita intr-un mod sau altul pentru beneficiul lumii.
    Personal, eu nu impart oamenii in rai sau buni. Fiecare om traieste in propria lume, creata de el insusi, si indeplineste anumite functii. Lumea unui om se diferentiaza de lumea altui om. Suntem diferiti cu totii, dar traim intr-un singur organism - al Universului - si trebuie sa ne supunem legilor care il guverneaza. Daca ne supunem dorintele unui scop unic, ne vom putea mentine individualitatea si vom putea trai in armonie unul cu celalalt.

    3. Fiecare om din aceasta lume (ba chiar fiecare fiinta, copac, piatra) este reflectia lumii noastre interioare, continuarea noastra in exterior, proiectia noastra. Exteriorul reflecta interiorul.

    Cred ca nu exista copil in Rusia care sa nu fi facut in pruncie „iepurasi de soare" cu ajutorul oglinzii. Dar nu sunt multi cei care stiu de ce raza de soare era numita „iepuras". Se pare ca, mai demult, exista un joc pentru copii in care se folosea o oglinda si o placa cu o acoperire speciala - flanelograf. Din hartie se taia o silueta mica de iepure, pe care o lipeau pe oglinda. Cu aceasta oglinda prindeau raza de soare si o directionau pe flanelograf. Pe placa aparea silueta iepurelui inconjurata de lumina soarelui. Copilul trebuia sa desluseasca acest iepure, dupa care iepurele „sarea" in alt loc. Apoi, copilul numara toti iepurii.
    Dar de ce am prezentat acest joc drept exemplu? Pentru ca el reflecta foarte clar natura constiintei noastre. Tot ce este redat pe „oglinda sufletului" nostru se reflecta si in afara lui. Cu alte cuvinte, vedem in jurul nostru ceea ce avem ascuns in interior.
    De aici rezulta o concluzie geniala prin simplitatea ei: traim intr-o lume corecta. Orice atitudine agresiva pe care o avem fata de cei care ne inconjoara (sau chiar fata de noi insine) se va reflecta imediat asupra noastra. Fiindca lumea inconjuratoare este lumea noastra. Si viceversa, atitudinea blajina fata de noi insine si fata de mediul inconjurator va crea un lant de evenimente benefice.

    4. Fiecare dintre noi este responsabil de lumea in care traieste.

    Indiferent daca noi cunoastem sau nu legile acestei lumi, acest fapt nu ne scuteste de responsabilitate.
    Daca lumea care ma inconjoara este reflectia lumii mele interioare, atunci eu si numai eu sunt responsabil de ceea ce se intampla cu mine.

 

    Indiciile Universului

    Acum, urmareste cu atentie lantul logic al cugetarilor ce reies din noul model.
    Noi singuri ne cream toate evenimentele din viata, impreuna cu lumea inconjuratoare. Aceste evenimente reflecta anumite convingeri si emotii ale noastre, deoarece lumea ce ne inconjoara este continuarea noastra (legea reflectarii). Cugetarile pozitive cu privire la noi si la lumea inconjuratoare creeaza situatii placute. Gandurile si emotiile negative creeaza situatii stresante.
    Orice situatie, orice eveniment se intampla in toate planurile cotidiene: in realitate (adica se vede) si implicit (nu se vede). Subconstientul nostru, prin lumea inconjuratoare, ne avertizeaza din timp despre ceea ce ni s-ar putea intampla peste un timp oarecare in realitate.
    Rezulta ca, daca eu vad nefericire in lumea exterioara, asta inseamna ca nefericirea este deja in mine, doar ca inca nu si-a facut aparitia in plan fizic. Ea abia ia nastere in subconstient (sau, cum spun unii adepti ai spiritualitatii, la nivel astral). Si lumea inconjuratoare imi da semnale in acest sens.
    Daca vezi cum cineva se bucura, inseamna, prin urmare, ca in subconstientul tau exista deja bucurie. Si lumea inconjuratoare iti semnaleaza bucuria ce se apropie.
    Important este sa intelegi ca lumea inconjuratoare este lumea ta. De aceea fii atent la orice se intampla in ea.
    Unii oameni ii sfatuiesc adesea pe altii: „Nu-ti mai face griji!", „Nu mai fi atent la...!". in una dintre cartile mele am scris ca acestea sunt cele mai nocive sfaturi pe care poti sa i le dai unui om.
    Eu iti propun sa actionezi altfel.
    Fii atent la orice!
    Ai grija de orice.
    Fii foarte atent si sensibil fata de lumea inconjuratoare. Pentru ca aceasta este lumea ta!
    Tinde sa-i ajuti pe oameni. Ajutandu-i pe altii, de fapt tu te ajuti pe tine.
    Este foarte important sa intelegi un adevar simplu. Lumea inconjuratoare este reflectarea noastra, iar asta inseamna ca nimeni nu ne doreste ceva rau. Dimpotriva. Toti si toate din aceasta lume: si oamenii, si Mama Natura ne ajuta la indeplinirea intentiilor noastre. Doar ca acest ajutor vine in conformitate cu modelul pe care il folosim.
    Totul este foarte simplu! Daca te folosesti de modelul „victima-calau", atunci vei fi ajutat si invatat cu biciul si cu zaharelul. Iar asta inseamna ca in viata ta vor exista atat recompensa, cat si pedeapsa. Cu alte cuvinte, nu Dumnezeu este cel care te va pedepsi, ci tu insuti, prin actiunile si faptele celor din jur, utilizand energiile Universului, care ti-au fost date de Creator.
    Daca ocupi cu fermitate pozitia de Stapan sau de Magician, atunci in viata ta vor fi prezente doar bunastarea si bucuria date de propria creatie.
    Dar, sa revenim la indicii.
    Subconstientul nostru ne anunta din timp despre apropierea unui eveniment sau a altuia.
    Este ca atunci cand esti la volanul masinii. Semnele de circulatie de pe marginea drumului te anunta cu privire la pericol, la servicii sau la cea mai buna directie de mers. Ele asa se si numesc: semne de avertizare, de interdictie, de orientare, de informare si indicatoare de servicii. Daca respectam regulile de circulatie rutiera, atunci traseul nostru va fi linistit si fara primejdii.
    Pe drumul vietii noastre intalnim aceleasi semne, doar ca arata altfel. Si daca vrem ca drumul nostru lung de-o viata sa ne aduca bucurie, trebuie sa respectam anumite reguli si legi si sa reactionam in timp util la indiciile Universului.
Toate indiciile pot fi impartite in doua grupe mari.

 

... deja am invatat sa folosim aceasta energie. Se pare ca nu ne mai paste criza energetica cu care am fost mult timp speriati intr-un mod insistent. Pentru ca energia unui centimetru cub de vacuum fizic este suficienta pentru incalzirea intregii noastre planete.
    Iata, asadar, un tip de energie noua, pe care abia incepem sa o asimilam. In comparatie cu ea, energia nucleara este o picatura in ocean.
    Alta este problema, pe care o consider foarte importanta: suntem noi pregatiti sa avem acea puritate a gandurilor care este necesara pentru asimilarea noilor energii? Noi nici macar cu cea nucleara nu ne putem descurca. Dar sa lasam fizica de-o parte.
    Se pare ca unii oameni creeaza, in acelasi mod, duhurile rele si pe cele bune, dracii si ingerii. Iar apoi ii obliga pe altii sa creada in existenta lor. Si cine a inventat, in primul rand, dracul, diavolul? Religia, vei spune tu. Dar in spatele oricarei religii sunt oameni reali, cu propriile lor scopuri si sarcini. Care? Raspunde singur la aceasta intrebare. Dracul exista pentru cel pentru care exista. Cine se gandeste si vorbeste despre el, la acela este in cap, acela il cheama. Dar daca este in cap, atunci si in viata acestui om va aparea neaparat. Conform aceluiasi principiu: cine crede si vorbeste despre sfarsitul lumii, acela il si apropie.
    Dar iata la ce m-am gandit eu: de ce nu s-ar folosi asemenea capacitati infinite ale omului in scop pacifist? Daca noi (si stramosii nostri) am creat, candva, prin puterea mintii noastre, cunoscutele bacterii si virusi (inclusiv tuberculoza, sifilisul si SIDA), atunci sa cream si microorganisme utile. Sa invatam sa le gestionam. Si cu ajutorul lor sa curatam planeta de gunoaie (apropo, aceste microorganisme au fost inventate deja), sa rezolvam problema hranei. Si atunci iubitorii Apocalipsei vor inceta sa ne mai sperie cu sfarsitul lumii.
    Din cauza excesului informational, omul ajunge sa fie cinic. Credinta omului modern este pusa la grea incercare. Unii oameni nu mai cred in nimic. Altii devin fanatici. Si asta este groaznic.
    Deci, ce inseamna Credinta?
    Sa ne uitam, din nou, in dictionarul explicativ: „Credinta -faptul de a crede in adevarul unui lucru. Convingere, siguranta, certitudine".
    Dar noi stim deja ca Adevarul nu poate fi descris prin cuvinte. Orice incercare de a face acest lucru, de fapt ne indeparteaza de el. Astfel, nu reiese Adevarul, ci doar descrierea lui, adica un punct de vedere al cuiva. Inteleg perfect ca orice descriere a realitatii este doar o informatie care poate dauna sau poate fi utila intr-o anumita situatie.
    Eu consider ca omul care gandeste si este rational nu are deloc nevoie de credinta oarba absoluta. Cunostintele nu au nevoie de credinta.
    Legea gravitatiei universale exista independent daca tu crezi in ea sau nu. Poti sa cunosti aceasta lege sau sa n-o cunosti, sa o intelegi sau sa n-o intelegi. Dar ea functioneaza!
    Credinta oarba naste fanatism. Cred ca toti cunoastem trasaturile fanatismului religios. Dar fanatici exista pretutindeni, nu doar in religie.
    Este foarte usor sa depistezi un fanatic. El nu va accepta, in niciun caz, un punct de vedere care se deosebeste de cel cu care a fost programat.
    Deci, pe cine sa crezi?
    Problema credintei este la alegerea fiecarui om. In primul rand, trebuie sa tinzi sa fii un om care stie, cunoaste. Iar cel care cunoaste poate fi diferentiat de fanatic intr-un mod foarte simplu: omul care cunoaste nu va incerca niciodata sa convinga pe nimeni de nimic. El traieste in armonie cu sine si cu lumea inconjuratoare. Nu se limiteaza la un anumit punct de vedere. Nu neaga nimic. Accepta lumea asa cum este si, in...