Urmuz. Cei dintai trasniti - Alexandru Vakulovski

„Doamna Eliza Ionescu-Buzau e imbracata in negru, isi face o cruce si pune mina pe monumentul fiului ei. Nu asteapta sa i se raspunda, pune niste flori intr-o vaza, toarna apa dintr-o sticla, se apuca de smuls iarba de pe mormint.

– Au fost trei baieti, Mitica, pe la mine si au intrebat de tine. M-am bucurat foarte mult ca nu te-au uitat. Le-am aratat fotografii cu tine, i-am dus in camera ta si le-am aratat lada cu manuscrisele tale. Vor sa-ti scoata o carte! Eu zic ca e bine, dar i-am scris si Lizicai, sa vad ce spune si ea.

Citeva pasari aterizeaza linga mormint si batrina mama le pune niste apa intr-o cutiuta, chiar daca nu mai e caldura mare de vara.

– Spun ca iti scot carte din banii lor si asta a mirat-o pe Lizica. Mi-a scris sa ma intrebe ce interes au oare. I-am raspuns ca tin la tine, asa cum tinem si noi, cum rideam la toate nazbitiile si bizareriile tale.

Mormintul e curat, mama lui Demetru sparge direct cu mina citiva bolovani de pamint, cu degetele grebleaza.

– Au trecut sapte ani, Mitica, dar ei n-au uitat de tine, desi nici nu te-au cunoscut. Sa ma ierti, dar cind povesteam despre tine am plins. Si atunci au plins si ei. Niste barbati in toata firea, unul imbracat in ofiter, altul elegant, ca functionarii, si unul mai tinereste, cu pantaloni bufanti si camasa noua, la inceput vesel, iar mai apoi s-a incovoiat tot si gura i s-a facut ca o paranteza in jos. Am stat in camera ta si am plins toti, Mitica, iarta-ma!”

Demetru Demetrescu-Buzau (Urmuz), primul dintre cei sapte copii ai sotilor Eliza si Dimitrie Ionescu-Buzau, s-a nascut pe 17 martie 1883, la Curtea de Arges. La virsta de cinci ani a petrecut un an la Paris, impreuna cu parintii, apoi familia lui s-a stabilit la Bucuresti. De mic, viitorul scriitor a fost fascinat de muzica si de artele plastice. Mama sa l-a invatat sa cinte la pian si a avut o perioada in care a pictat in ulei. A urmat Liceul „Gheorghe Lazar”, unde a fost coleg cu George Ciprian si cu Vasile Voiculescu. Dupa absolvirea liceului, incurajat de tatal sau, Demetru a intrat la Facultatea de Medicina, pe care a parasit-o dupa numai un an, pentru ca nu suporta disectiile. In 1904 a trecut examenul de Drept si a ajuns judecator in provincie (Rachitele). A devenit capul familiei in 1907, cind tatal sau si doi frati au murit. Ar fi scris primele schite in 1907-1908. Isi citea textele in familie si apoi le trimitea prin scrisori prietenului sau George Ciprian, ca sa le citeasca seminaristilor. A facut armata, apoi, in 1913, a fost mobilizat in campania din Bulgaria. A fost mobilizat si in Primul Razboi Mondial, de unde s-a intors cu febra recurenta. A fost protejatul lui Tudor Arghezi, care l-a debutat cu doua proze in revista Cugetul romanesc, in 1922, si l-a convins sa semneze cu pseudonimul Urmuz. Tot in Cugetul romanesc a aparut pentru prima data si textul „Dupa furtuna”. La scurt timp, pe 23 noiembrie 1923, s-a sinucis, impuscindu-se in cap, linga Bufetul de la Soseaua Kiseleff. In 1930, Sasa Pana publica prima versiune a cartii lui Urmuz, intitulata simplu: Urmuz. Este considerat primul scriitor avangardist din Romania si precursor al literaturii absurdului.

Alexandru Vakulovski s-a nascut in 1978, in Republica Moldova. Este poet, prozator, dramaturg, traducator, publicist si scenarist. A absolvit Facultatea de Litere a Universitatii „Babes-Bolyai” din Cluj. A fondat impreuna cu fratele sau, Mihail Vakulovski, si graficianul Dan Perjovschi revista online Tiuk!. A fost redactor-sef al revistei Stare de Urgenta in 2009 si redactor al Revistei la PLIC – literatura, arta, atitudine in 2010. Conduce, impreuna cu Moni Stanila, Cenaclul Republica al Bibliotecii Municipale din Chisinau. Pentru aceeasi biblioteca realizeaza, din 2019, „Dialogurile bibliotecii”. A publicat trilogia Letopizdet (2002-2007) si romanul 157 de trepte spre iad sau Salvati-ma la Rosia Montana (2010). Din cartile de poezie amintim: ecstasy (2005), Dati foc la carti (2012), Privelisti (2017), A cui e casa asta (2020). A publicat si un volum de interviuri, Afganii (2016), si o carte pentru copii, Ivan Turbinca 2. 0. Romanul Pizdet a fost reeditat la Editura Polirom (2020) si a fost tradus in maghiara (editie adaugita, 2015). Poeme si fragmente din cartile sale au fost traduse in germana, engleza, ceha, franceza, suedeza, rusa, azera, turca, maghiara, italiana, greaca, lituaniana.

RECENZII