Underground 2 TM. Orasul care nu se vede - Cristian Vicol

„… orice comunitate are in realitate o multime de identitati care uneori coexista, alteori intra in conflict. Unele dintre aceste identitati sunt dichisite, deci promovabile, dar cam superficiale – adica Centrul e felul in care dorim sa fim vazuti de ceilalti, admirati si invidiati; complementara cu ea este Periferia, mai aproape de sufletul nostru, locul familiar al vietii de zi cu zi, unde comportamentele ascunse, intime, personale – exagerate sau nu – sunt incurajate. De ce? Pentru ca acolo, departe de luminile orbitoare ale centrului si de privirile altora, in ganguri, pe strazile laturalnice, in cotloane si fundaturi, acolo nu ne vede nimeni: e locul unde traim de fapt, unde dormim, unde ne iubim, ne certam, ne despartim si ne impacam, unde avem curajul sa ne infatisam asa cum suntem de fapt – exagerati, exuberanti, vulnerabili, maladivi, entuziasti, agresivi, dezechilibrati.

Astfel ca am fost curios sa aflu care e experienta periferiei pentru scriitorii din Timisoara, ori a celor care sunt apropiati de oras, debutanti sau consacrati, indiferent de generatia din care fac parte. Asa s‑a nascut Underground TM – Orasul care nu se vede, un volum (de acum doua) care incearca sa reconstituie, la vedere, pe alocuri chiar sfidator, Timisoara subterana din ultimile sase decenii, fie ca intamplarile descrise provin din experienta proprie a scriitorilor sau sunt culese de acestia din miturile urbane care circula oral, in soapta, deseori aproape clandestin.

Bucuria mea este ca, spre deosebire de primul volum, in cuprinsul celui de‑al doilea se regasesc mult mai multe scriitoare, semn ca periferia nu fascineaza doar barbatii, nu e doar un spatiu al „baietelii”, ci e un loc al tuturor celor care incearca sa il experimenteze, chiar daca uneori / deseori potrivnic, dupa cum veti vedea.”

Cristian Vicol

RECENZII