Un Cuvios de Pateric - Georgeta Bidilica-Vasilache

Pentru orodoxia mea Romaneasca pamantul PATRIEI este nu numai pamantul pe care ni l-au lasat "Parintii", ci si pamantul in care "Parintii" sant mereu vii. In pamantul PATRIEI odihnesc osemintele lor; in pamantul acesta sant topite trupurile lor proprii, care au fost arse de soare, cu palmele batatorite si calcaiele crapate de munca si sudoare - ca ale parintilor mei Neculai si Eufrosina Bujor, ce dorm in cimitirul din Valea Viei intru nadejdea Invierii si a Vietii Vesnice...
Patria mea se intinde din adancul pamantului ce poarta pecetea noastra si pana in inaltul cerului de unde ne privesc stramosii, sfintii si eroii nostri. din trecutul imemorial si pana in eternitatea an care vom intra, pana in vecii vecilor, - asa cum isi imbarbatai soldatii generalii: Al. Averescu, Eremia Grigorescu, I. Dragalina, D. Praporgescu, Ecaterina Teodoroiu, la intrarea in foc pe frontul Carpatilor si in lunca Siretului la Marasti, Marasesti, Oituz.[...]
Nimeni nu se mantuieste singur si nici eroii nu ar fi in slava lor de n-ar fi trecut prin ei energiile divine, cele necreate ale dragostei de Sfintele Predanii si Asezaminte stramoseseti pentru Libertatea, Independenta si Unirea noastra in cuget si-n simtiri. Fiti binecuvantati de noi cei din pragul vesniciei.

Par. Nicodim Bujor, Sfanta Manastire Cernica

RECENZII