Ultima Teorema (paperback) - Arthur C. Clarke

  Frederik Pohl si Arthur C. Clarke, fondatori ai genului science fiction, isi unesc fortele intr-un adevarat eveniment literar, care incununeaza cariera unui cuplu de autori care a schimbat literatura secolului XX.

  „Cei doi Mari Maestri ai SF-ului au scris impreuna un roman deosebit, care imbina ce poate fi mai bun: aventura din plin, personaje interesante si uimitoare speculatii stiintifice.
  Candva, in viitorul apropiat, tanarul matematician de geniu Ranjit Subramanian reuseste sa reconstruiasca demonstratia pe care Fermat a sutinut ca o detine atunci cand a facut publica celebra sa ultima teorema. Dar, in timp ce Ranjit se bucura de faima recent dobandita, rasa extraterestra a Marilor Galactici observa semnele primelor explozii nucleare de pe Pamant si decide ca umanitatea trebuie sa dispara. Pentru prima data, umanitatea incearca sa instituie o pace globala, desavarsindu-si proiecte de inginerie planetara, iar Ranjit si familia sa trebuie sa intermedieze un armistitiu cu distructiva putere extraterestra, traducand optimismul specific uman in ratiune si stiinta.“
Publishers Weekly

  „Colaborarea unor autori atat de venerati cum sunt Clarke si Pohl este un lucru rar intalnit […] un adevarat cantec de lebada al adevaratilor giganti.“
Booklist

  „Pohl si Clarke apartin generatiei science fictionului clasic – au ajutat genul sa ajunga la maturitate, schimbandu-i scutecele si invatandu-l sa mearga pe bicicleta.“
Los Angeles Times

 

 Despre autori:

 Arthur C. Clarke (16 decembrie 1917 – 19 martie 2008), autor de science-fiction, inventator si futurolog britanic, ramas celebru pentru seria de romane SF Odiseea spatiala. S-a nascut in Minehead, Somerset, Anglia. Dupa ce a absolvit gimnaziul si Huish’s Grammar School din Taunton, nu si-a putut permite sa urmeze universitatea si s-a angajat ca auditor la sectia de pensii a Ministerului Educatiei. In timpul celui de-al Doilea Razboi Mondial, a servit in Royal Air Force ca instructor si tehnician radar, fiind trecut in rezerva cu gradul de locotenent. Dupa razboi a absolvit  King’s College London in matematica si fizica. Clarke a fost presedintele Societatii Interplanetare Britanice intre anii 1946-1947, respectiv 1951-1953. Desi nu a initiat conceptul de sateliti geostationari (in ciuda legendei care sustine contrariul), a contribuit hotarator cu ideea ca acesti sateliti pot fi relee ideale de telecomunicatii. In onoarea activitatii sale, International Astronomical Union a recunoscut in mod oficial orbita geostationara de deasupra Ecuatorului ca Orbita Clarke. Intre 1937 si 1945, Clarke a publicat cateva povestiri in publicatii minore, dar debutul profesional s-a consemnat in 1946, textul „Loophole“ aparand in revista Astounding Science Fiction. Din 1951 s-a dedicat exclusiv carierei de scriitor. In 1956 a emigrat in Sri Lanka (pe atunci Ceylon), in special pentru a-si satisface pasiunea pentru scufundarile subacvatice si a locuit acolo pana s-a stins din viata, in 2008. In 1998 a primit distinctia de Comandor al Ordinului Imperiului Britanic, in anul 2000 regina i-a conferit titlul de Sir, iar in 2005 a capatat cel mai important titlu civil din Sri Lanka: Sri Lankabhimanya. A primit de asemenea Premiul UNESCO-Kalinga pentru popularizarea stiintei in 1961, a fost nominalizat la premiile Oscar in 1969 pentru scenariul filmului Odiseea spatiala 2001, scris impreuna cu Stanley Kubrick, si la Premiul Nobel pentru Pace, 1994. Premii si distinctii SF: SFWA Grand Master, trei premii Hugo si Nebula, cate un premiu Campbell Memorial, Locus, British SF, International Fantasy, Jupiter, Geffen, precum si doua premii Seiun. Seria Odiseelor spatiale combina temele science-fiction cu meditatia metafizica. Toate descriu zboruri spatiale in sistemul solar si intalniri cu „monolitul negru“. Arthur C. Clarke a declarat initial, in introducerea la 2001: Odiseea spatiala, ca nu este posibila niciun fel de urmare si ca nu are nici cea mai mica intentie de a scrie vreuna, dar descoperirile stiintifice din sistemul solar l-au facut sa se razgandeasca. 

 

  Scriitorul si editorul american Frederik Pohl s-a nascut la 26 noiembrie 1919 in New York. Frederik Pohl este unul dintre intemeietorii genului SF si a avut sansa de a participa la cea dintai conventie de science-fiction care a avut loc in Philadelphia in 1936, unde a inceput o prietenie de o viata cu Isaac Asimov. Frederik Pohl a urmat liceul Brooklyn Tech, dar l-a abandonat inainte de absolvire. Intre 1939 si 1943 a fost editorul revistelor Astonishing Stories si Super Science Stories. Dupa participarea in ce de-al Doilea Razboi Mondial, a devenit agent literar, iar in anii ’50 a revenit la activitatea de scriitor si editor. Scriitorul a castigat Premiul Hugo pentru activitatea de editor al revistei If (1966, 1967 si 1968), la care s-au adaugat premiile Hugo pentru povestirile The Meeting, in colaborare cu C. M. Kornbluth, si Fermi and Frost. Romanul Man Plus a castigat Premiul Nebula, iar in anul urmator Poarta a obtinut toate marile premii SF: Hugo, Nebula, Locus si John W. Campbell Memorial. In 1992 a fost lansat jocul pentru calculator Gateway, care poarte numele celui mai apreciat roman al lui Frederik Pohl. In 1993, autorul a fost desemnat SFWA Grand Master. Printre cartile care i-au adus celebritatea se numara si Dincolo de orizontul albastru sau Intalnire cu Heechee. Scriitorul nu s-a ocupat numai de science-fiction: a fost vreme indelungata autoritatea oficiala pentru Enciclopedia Britanica in privinta imparatului roman Tiberiu, iar in 1980 romanul sau Jem a obtinut Premiul National Book.