Treptele fericirilor - Alexandru Mihail Nita

Cautarea fericirii, asa cum este inteleasa de fiecare, devine principala preocupare existentiala umana pe o scara valorica indefinita, pornind de la cele mai simple dorinte materiale, pana la truda obtinerii inaltelor daruri mistice castigate de sfinti.
Despre fericirile ceresti propovaduia Fiul lui Dumnezeu in Predica de pe Munte, pastrata in evangheliile de la Matei (5, 3-11) si Luca (6, 20-23). „Fericirile” enuntate in urma cu doua mii de ani de Mantuitor, pe malul lacului Ghenizaret (numit si marea Galileii), ni se infatiseaza ca fiind legile Imparatiei lui Dumnezeu ce trebuie cunoscute, intelese si aplicate in viata fiecarui crestin vrednic si dornic de a urma cu sarguinta calea mantuirii, deschisa omenirii de Hristos.
Ele sunt in numar de noua si, pentru continutul lor important, au intrat in cultul Bisericii si al Sfintei Liturghii, cand sunt cantate inaintea Vohodului mic (iesirea Preotului cu Sfanta Evanghelie), ce semnifica inceputul lucrarii publice a Mantuitorului. Atunci se deschid si usile imparatesti ale altarului, amintind astfel ca Domnul a iesit din viata familiei si Se arata, Se descopera oamenilor, incepand propovaduirea Evangheliei Sale.
Fericirea este una singura, dar accedem la ea treptat, ca pe o scara a inaltarii din desavarsire in desavarsire. 

RECENZII