Tratat de psihologie clinica si psihopatologie - Serban Ionescu. Traducere de Aliza Peltier

Pe langa evolutia conceptelor, teoriilor si metodelor psihologiei clinice si psihopatologiei si elementele de psihopatologie generala (cu mentionarea variantelor terminologice din DSM-IV-TR, ICD-10, CFTMEA-R-2000), urmarind semiologia, etiologia, epidemiologia, diagnosticul diferential, tratamentul si evolutia bolii prezentate in primele doua parti, Tratatul de psihologie clinica si psihopatologie ofera psihologului clinician instrumente utile desfasurarii activitatii sale. Autorii, toti clinicieni, pun accent asupra consultatiei clinice – conducerea ei si tehnicile de relansare a discursului, stabilirea relatiei interpersonale, replicile adecvate si neadecvate in consultatia clinica – ilustrand cu exemple toate aceste aspecte. Sunt abordate si tehnicile de analiza a datelor clinice si elaborarea unui proiect de cercetare clinica. In ultima parte a tratatului sunt incluse domenii conexe psihologiei clinice – neuropsihologia clinica si psihologia sanatatii.

*
Michèl Montreuil este profesor de psihologie clinica la Université Paris 8 Vincennes – Saint-Denis

Jack Doron este profesor de psihologie clinica si psihopatologie, Université Bordeaux 2

Serban Ionescu este profesor de psihopatologie la Université Paris 8 Vincennes – Saint-Denis si profesor emerit la Université du Québec à Trois-Rivières

Alain Blanchet este profesor de psihologie clinica la Université Paris 8 Vincennes – Saint-Denis

 

Cuprins

Lista autorilor 
Cuvant inainte 
Introducere. Psihologia clinica si psihopatologica: o indispensabila abordare multidimensionala 

Prima parte
Istorie si baze
1. Istorie, teorii si metode de Jack Doron si Jean-Louis Pedinielli
A. Istoria psihologiei clinice, de Jack Doron 
I. Crearea conceptului de psihologie clinica
II. Un somn indelungat 
III. Nasterea psihologiei clinice franceze 
B. Teoria si metodologia psihologiei clinice, de Jean-Louis Pedinielli 
I. Studiul de caz 
II. Consultatia 
III. Testele si scalele 
IV. Observatia clinica 
C. Teoriile, de Jean-Louis Pedinielli 
I. Psihanaliza 
II. Fenomenologia 
D. Psihologie clinica si psihopatologie, de Jack Doron 
I. Practici clinici, practici de cercetare 
II. Psihopatologie si epidemiologie 
a. Normalitate si patologie 
b. Stabilitate, instabilitate a simptomelor, comorbiditate 
c. Interactiuni biozpsihosociale 
III. Diagnostice descriptive si modele psihopatologice
E. Concluzie, de Jack Doron
I. Existenta, suferinta
II. Subiect, etica
III. Pentru o renastere a psihologiei clinice

2. Bazele teoretice ale psihologiei clinice si psihopatologiei de Monique Plaza si Henri Cohen
A. Putina istorie
B. Psihologia clinica si demersul diagnostic 
I. Practica nuantata a testelor
II. Disfunctii elementare, tulburari complexe
III. Analiza interactiunilor si feedbackurilor in anamneza
IV. Notiunea de psihopatologie secundara 
C. Psihologia clinica si psihopatologia 
I. Modelul biomedical 
II. Modelul psihanalitic 
III. Modelul behaviorist
IV. Modelul cognitivist 
V. Modelul sistemic 
VI. Modelul umanist 
D. Spre o abordare integrativa 
I. Exemplul dislexiei
II. Cognitie, emotii si neurostiinte 

Partea a doua
Psihopatologie generala
3. Tulburarile de dezvoltare la copil de Colette Jourdan-Ionescu si Serban Ionescu
Prolegomene la o psihopatologie a copilului 
A. Tulburarile dezvoltarii in marile clasificari internationale
B. Tulburarile specifice ale dezvoltarii vorbirii si limbajului (ICD) sau tulburarile comunicarii (DSM) sau tulburarea vorbirii si limbajului (CFTMEA) 
I. Tulburari specifice ale achizitiei articularii (ICD) sau tulburari fonologice (DSM) sau tulburare izolata a articularii (CFTMEA) 
a. Semeiologie
b. Epidemiologie
6? erban Ionescu si Alain Blanchet
c. Etiologie
d. Tratament
II. Tulburari ale achizitiei limbajului de tip expresiv (ICD si DSM) sau retard al vorbirii (CFTMEA)
a. Semeiologie
b. Epidemiologie
c. Etiologie
d. Diagnostic diferential 
III. Tulburari ale achizitiei limbajului de tip receptiv (ICD) si tulburare a limbajului de tip mixt receptiv-expresiv (DSM) sau disfazie (CFTMEA) 
a. Semeiologie
b. Epidemiologie
c. Etiologia (tulburarii de tip mixt receptiv-expresiv) 
d. Diagnostic diferential 
IV. Afazie dobandita cu epilepsie (sindrom Landau-Kleffner) (ICD) sau afazie dobandita cu epilepsie (CFTMEA) 
a. Semeiologie
b. Epidemiologie
c. Etiologie
d. Evolutie
V. Alte tulburari ale dezvoltarii vorbirii si limbajului (ICD si CFTMEA)
VI. Mutism electiv (ICD), mutism selectiv (DSM si CFTMEA) 
a. Semeiologie
b. Epidemiologie
c. Diagnostic diferential 
VII. Balbism 
a. Semeiologie
b. Epidemiologie
c. Etiologie
d. Diagnostic diferential 
e. Tratament 
f. Evolutie
C. Tulburarile specifice ale achizitiilor scolare (ICD) sau tulburari ale invatarii (DSM) 
a. Semeiologie
b. Epidemiologie
c. Etiologia tulburarilor invatarii
d. Diagnosticul diferential
e. Tratament 
f. Evolutie
II. Tulburare specifica a citirii (ICD), tulburare a citirii (DSM) sau tulburare lexicografica cu dislexie izolata (CFTMEA) 
a. Semeiologie
b. Epidemiologie
c. Etiologie
d. Tratament si evolutie
III. Tulburare specifica de aritmetica (sau de calcul, de invatare a matematicii sau discalculie) (ICD si CFTMEA), tulburare de calcul (DSM) 
a. Semeiologie 
b. Epidemiologie 
IV. Tulburare de ortografie (sau a expresiei scrise sau disortografie) (ICD), tulburare a expresiei scrise (DSM) sau tulburare de ortografie fara tulburare de citire (CFTMEA) 
a. Semeiologie
b. Epidemiologie 
c. Tratament 
d. Evolutie 
D. Tulburare specifica a dezvoltarii motorii (ICD), tulburare a achizitiei coordonarii (ICD)sau retard psihomotor (tulburari specifice ale dezvoltarii motorii) (CFTMEA)
a. Semeiologie
b. Epidemiologie 
c. Tratament 
d. Evolutie 
I. Autism infantil (ICD) sau tulburare autista (DSM) sau autism infantil precoce — tip Kanner (CFTMEA) 
a. Semeiologie
b. Epidemiologie 
c. Etiologie
d. Diagnostic diferential
e. Evolutie 
II. Autism atipic (ICD) sau alte forme de autism (CFTMEA)... 120
III. Sindrom Rett (ICD si DSM) sau tulburare dezintegrativa a copilariei (CFTMEA85) 
a. Semeiologie
b. Epidemiologie
c. Etiologie
d. Evolutie
IV. Alta tulburare dezintegrativa a copilariei (sindrom Heller sau dementa infantila, psihoza dezintegrativa, psihoza simbiotica) (ICD), tulburare dezintegrativa a copilariei (DSM si CFTMEA)
a. Semeiologie
b. Epidemiologie
c. Etiologie
V. Sindromul Asperger
a. Semeiologie
b. Epidemiologie
c. Etiologie
d. Diagnostic diferential 
e. Evolutie 
F. Retard mental (ICD si DSM), deficienta mentala (CFTMEA) 
a. Semeiologie
b. Epidemiologie
c. Etiologie
d. Diagnostic diferential 
e. Interventie
G. Retard mental cu tulburari de comportament semnificative care necesita o supraveghere sau un tratament + un cod eventual pentru tulburarea neurologica (ICD), deficienta cu polihandicap senzorial si/sau motor) 
H. Tendintele referitoare la tratament
4. Semiologia in psihopatologia adultului de Arnaud Plagnol 
A. Semiologie, psihopatologie si demers clinic
I. Descrierea semiologica 
II. Elemente despre analiza psihopatologica 
a. Notiunea de structura
b. Semiologie si structura 
c. Vulnerabilitate si istorie 
III. Nosografii
B. Tulburari psihotice
I. Clasificarea sindroamelor delirante 
II. Bufeu delirant acut
a. Elemente semiologice 
b. Problema evolutiei 
III. Schizofrenii
a. Semiologia clasica
b. Forme de debut
c. Forme evolutive 
IV. Deliruri persistente sistematizate
a. Deliruri interpretative (tip paranoic)
b. Deliruri imaginative (tip parafrenice) 
c. Psihoze halucinatorii cronice 
d. Problema reactiilor paranoice 
C. Tulburari afective 
I. Sindrom depresiv 
II. Forme clinice ale depresiei
III. Sindrom maniacal 
IV. Sindrom mixt 
V. Depresii primare
VI. Depresii secundare
VII. Stari maniacale si stari mixte
D. Tulburari nevrotice
I. Sindroame anxio-fobice
a. Criza de angoasa sau tulburare de panica 
b. Anxietate generalizata 
c. Fobii 
II. Sindroame obsesional-compulsive 
a. Obsesii si compulsii 
b. Nevroze obsesionale 
c. Alte contexte obsesional-compulsive
III. Sindroame isterice
a. Conversii somatice 
b. Conversii psihice 
c. Nevroze isterice
d. Alte contexte de sindroame conversive
E. Tulburari ale personalitatii 
I. Personalitate limita 
II. Personalitate narcisica 
III. Personalitate psihopata 
F. Sindroame psihotraumatice 
I. Sindrom traumatic acut
II. Sindrom traumatic persistent
III. Reactie traumatica
IV. Componenta traumatica
G. Concluzii 
5. Psihopatologia ca proces: vulnerabilitate si rezilienta de Serban Ionescu si Colette Jourdan-Ionescu 
A. Conceptul de risc 
B. Risc si vulnerabilitate 
C. Factori de risc 
D. Modele explicative
E. Evaluarea riscului 
F. Aparitia si evolutia conceptului de rezilienta 
G. Rezilienta e rara?
Ce ne invata studiile despre copiii maltratati?
H. Factori de protectie 
I. Conceptul de rezilienta „asistata"
J. Un tip de interventie de tip rezilienta asistata 

Partea a treia
Metodologie
6. Tehnicile consultatiei de Marie-Carmen Castillo
Prima parte: definirea consultatiei clinice, reflectii si folosirea sa... 225
A. Introducere
B. Doua paradoxuri
I. Sa indemni la discurs fara sa constrangi 
II. Asimetria 
C. Diferitele obiective ale consultatiei clinice
I. Consultatia clinica
II. Consultatia de sustinere
III. Consultatia terapeutica 
IV. Consultatia clinica de cercetare
V. Ghidul de consultatie 
D. Deontologia
I. Secret profesional si lucru in echipa
II. Dezvaluirea secretului profesional 
III. Deontologie si cercetare 
Partea a doua: tehnicile consultatiei
A. Atitudinile clinicianului
I. Ascultarea
II. Empatia
III.? tiinta linistirii 
IV. Trei modalitati de conducere a consultatiei 
Consultatia directiva
Consultatiile semidirecte
Consultatiile nondirective
B. Stabilirea relatiei interpersonale in cadrul consultatiei clinice
I. Gestionarea distantei 
II. Cererea 
III. Cadrul 
IV. Definirea obiectivelor, stabilirea unui consemn 
V. Inchiderea unei consultatii clinice 
C. Replicile in consultatia clinica
I. Functia replicilor 
II. Replicile ca martori ai activitatii inferentiale a clinicianului
III. Replicile: co-constructia spatiului discursiv 
IV. Registrul replicilor
V. Formele replicilor 
a. Replicile directe
Intrebarile informative
Ajutorul dat exprimarii
Exemplu 
Cereri de explicitare 
Intrebari care evalueaza credinta 
Interpretarile
Exemplu 
b. Replicile indirecte
Exemplu 
Tacerea
Ilustrare 
VI. Reactiile pacientilor la replici 
a. Validarea 
Exemplu 
b. „Indecidabilitatea" 
Exemplu 
c. Nonvalidarea

Partea a treia: riscurile consultatiei 
A. Relatii interpersonale 
I. Dificultati de gestionare a distantei
II. Proasta gestionare a cadrului 
III. Excesul de neutralitate 
B. Formularile neadecvate ale replicilor 
I. Vocabular complex
Exemplu: 
II. Supraincarcarea lexicala 
III. Intrebari inductoare 
IV. Folosire a unui termen conotat 
C. Inadvertentele inferentiale
I. Selectivitatea informatiei
II. Inadvertente ale rationamentului clinic
III. Iatrogenia in psihopatologie
IV. Inadvertentele cercetarii

Partea a patra: tehnicile de analiza a datelor clinice
A. Elaborarea unui dari de seama clinice
B. Analiza de continut: definitie si metodologie 
I. Detalierea continutului unei consultatii 
II. Detalierea formei unei consultatii 
C. Analiza de discurs 
I. Analiza conversationala 
II. Analiza de discurs si marcatorii de limbaj
a. Articularea textului 
Exemplu 
b. Implicarea enuntiativa
III. Programele de prelucrare automata a discursurilor
Concluzie 
7. Elaborarea unui proiect de cercetare de? erban Ionescu
A. Cercetare si practica
B. Metoda clasica 
C. Studiul de caz si cercetarea unui caz unic 
D. Notiuni de metodologie a cercetarii 
I. Problematica
II. Ipotezele
III. Alegerea instrumentelor
IV. Esantionarea
V. Factori care reduc validitatea unei cercetari 
VI. Prelucrare a datelor
E. Chestiuni de etica
In chip de concluzie 

Partea a patra
Domenii conexe
8. Neuropsihologia clinica de Michèle Montreuil si Muriel Lezak 
A. Definitie 
B. Istoria neuropsihologiei 
I. Curentele teoretice 
II. Examen si probe neuropsihologice
a. Dezvoltarea normala si patologica 
b. Neurotraumatologia 
c. Neurochirurgia cu scop terapeutic 
C. Neuropsihologia clinica, o contributie contemporana
I. Neuropsihologia in campul neurologiei
II. Evaluarea neuropsihologica in secolul al XXI-lea
Desfasurarea unui examen neuropsihologic 
Obiectivele evaluarii 
Debutul examenului si locul central al consultatiei clinice
Alegerea probelor 
D. Explorarea neuropsihologica a tulburarilor cognitive consecutive leziunilor cerebrale 
I. Tulburarile de atentie
II. Tulburari ale memoriei
a. Conceptii moderne despre memorizare
b. Testele care exploreaza memoria 
c. Memoria de scurta durata
d. Memoria episodica sau autobiografica
e. Memoria semantica 
f. Memoria declarativa sau explici15ta (de natura episodica si semantica) si memoria nondeclarativa sau implicita (de natura procedurala)
g. Invatarea implica in mod evident functiile mnezice 
III. Tulburarile functiilor verbale sau afaziile 
a. Generalitati 
b. Explorarea limbajului oral 
c. Explorarea limbajului scris
b. Principalele tipuri de afazie
Afazia Broca
IV. Tulburarile perceptiei 
a. Generalitati (vezi si Lechevalier et al., 1995) 
b. Deficitele sferei vizuale 
c. Deficitele sferei auditive 
d. Deficitele sferei tactile 
e. Tulburarile schemei corporale sau asomatognoziile
f. Neglijenta spatiala unilaterala sau semineglijenta
V. Tulburarile deprinderilor gestuale sau apraxiile
a. Generalitati 
VI. Tulburarile legate de sindroamele frontale 
a. Generalitati 
b. Tulburari ale reglarii activitatii motorii 
c. Tulburarile cognitive 
Functiile executive (Luria, 1978) 
d. Tulburarile comportamentului si schimbarile personalitatii... 338
E. Neuropsihologia dementelor 
I. Definitie si cauze 
a. Semiologie 
b. „Dementele corticale" si „dementele subcorticale" 
c. Evaluarea rapida a functiilor cerebrale superioare 
F. Sinteza si restituirea bilantului practicianului si pacientului
G. Locul examinarii neuropsihologice in reeducare
H. Concluzie
9. Psihologia sanatatii de Élisabeth Spitz 
A. Introducere
B. Promovarea sanatatii
I. Modelele sociocognitive
II. Modelele de self-empowerment 
III. Actiunea colectiva 
C. Personalitatea si sanatatea
I. Factorii de vulnerabilitate si sanatatea 
a. Ostilitatea
b. Anxietatea
c. Afectele depresive
II. Exprimarea emotiilor si sanatatea 
a. Profilul de personalitate de tip C si exprimarea emotiilor
b. Exprimarea sau nonexprimarea emotiilor in maladiile cronice 
c. Alexitimia
III. Factorii personali protectori si sanatatea
a. Sentimentul de eficacitate personala sau autoeficacitatea... 362
b. Optimismul 
c. Sensul coerentei
d. Rezilienta 
D. Evenimentele de viata majore, tracasarile cotidiene si sanatatea 
I. Evenimentele de viata majore 
II. Tracasari cotidiene
E. Sustinerea sociala si sanatatea 
I. Diferitele abordari ale sustinerii sociale 
II. Comunicarea sociala a emotiilor
F. Modelele stres-coping si sanatatea
I. Teoria cognitiva a stresului a lui Lazarus si a lui Folkman... 371
a. Procesele de evaluare cognitiva 
b. Procesul de a-face-fata (coping), strategii de adaptare 
II. Modelul extins al stresului si copingului dupa Moss si Schaefer
III. Modele de ajustare la maladia cronica de Maes, Leventhal si De Ridder 
G. Modelele de self-reglare sau autoreglare si sanatatea 
I. Reprezentari ale bolii, modelul sensului comun al lui Leventhal
II. Scopuri de viata, scopuri de sanatate 
III. Procesele de reglare a scopurilor 
IV. Modelul scopurilor referitoare la comportamentele de sanatate al lui Maes
H. Complianta terapeutica
I. Determinantii legati de boala si de tratament 
II. Determinantii legati de relatia medic/pacient 
III. Determinantii referitori la pacient 
I. Calitatea vietii si sanatatea 
Definitia calitatii vietii 
Calitatea vietii in diverse patologii

Referinte bibliografice 
Lexic 
Index tematic
Index al autorilor citati

 

Publicata prima data de Presses Universitaires de France, Paris, 2006