Tara zapezilor - Yasunari Kawabata

Traducere si note de Stanca Cionca

Tara zapezilor este un roman clasic al literaturii japoneze moderne si a figurat printre cele trei opere citate de juriu in 1968, cand lui Yasunari Kawabata i s-a decernat Premiul Nobel pentru literatura. Initial o povestire publicata intr-o revista literara in 1935, romanul si-a capatat forma definitiva abia in 1948.
Shimamura are obiceiul de a se retrage iarna intr-o micuta statiune montana, lasand in urma agitatia capitalei si viata de familie. Aici, in „tara zapezilor“, o intalneste pe tanara gheisa Komako, a carei franchete deconcertanta este pe punctul de a-i tulbura barbatului echilibrul. Osciland intre afectiunea fatisa si neconditionata a gheisei si farmecul misterios al tacutei Yoko, al carei chip il desluseste fugar, Shimamura este mereu un om al inactiunii, iar pasivitatea lui o condamna pe Komako sa ramana prinsa fara scapare in paienjenisul relatiilor si obligatiilor din tara zapezilor.

YASUNARI KAWABATA s-a nascut la Osaka, in 1899. In 1924 a absolvit Universitatea Imperiala din Tokyo. A debutat in 1925 si doi ani mai tarziu a devenit cunoscut prin nuvela Dansatoarea din Izu (Izu no odoriko; Humanitas Fiction, 2008, 2012). In 1948 si-a castigat definitiv notorietatea cu romanul Tara zapezilor (Yukiguni; Humanitas, 2007; Humanitas Fiction, 2015, 2018). Este primul scriitor japonez care primeste Premiul Nobel, in 1968, motivatia juriului fiind „pentru maiestria lui literara, care exprima cu mare sensibilitate esenta spiritului japonez". S-a sinucis in aprilie 1972, la mai putin de doi ani dupa moartea prietenului sau, scriitorul Yukio Mishima. Printre cele mai cunoscute carti ale sale se numara Maestrul de go (Meijin, 1951; Humanitas Fiction, 2007, 2014), O mie de cocori (Sembazuru, 1952; Humanitas, 2000; Humanitas Fiction, 2015), Lacul (Mizuumi, 1954; Humanitas Fiction, 2012), Sunetul muntelui (Yama no oto, 1954; Humanitas, 2010; Humanitas Fiction, 2016), Frumoasele adormite (Nemureru bijo, 1960; Humanitas, 2006; Humanitas Fiction, 2014, 2018), Vechiul oras imperial (Koto, 1962; Humanitas Fiction, 2009, 2015, 2017), Frumusete si intristare (Utsukushisa to kanashimi to, 1964; Humanitas, 2000; Humanitas Fiction, 2013, 2018) si romanul aparut postum, Papadiile (Tanpopo, 1972; Humanitas Fiction, 2015, 2018). O prima selectie din povestirile scrise de Yasunari Kawabata intre 1936 si 1958 a fost publicata in colectia „Raftul Denisei" sub titlul Valsul florilor in 2013, iar volumul Povestiri de tinut in palma (Tenohira no shosetsu), ce reuneste povestiri scrise intre 1916 si1964, in 2018.