Supunere - Michel Houellebecq

Traducere: Daniel Nicolescu

Un adevarat fenomen editorial, Supunere (ianuarie 2015), noul roman al lui Michel Houellebecq, cel mai important scriitor francez actual, se traduce in cursul acestui an in peste 40 de tari.

Roman pe care autorul il include in genul PF (political fiction), Supunere a zguduit deja Occidentul. Un Occident pe care inca din 1998, prin Particulele elementare, Michel Houellebecq il analizeaza cu scalpelul im mana punandu-i in fata mizeria morala si deruta politica. Antieroul lui Houellebecq, François, profesor de literatura la Sorbona, mizantrop care cauta cu acelasi entuziasm pe internet meniuri de catering si servicii sexuale, asista abulic la instalarea legitima la putere a unui guvern musulman moderat. Viata lui nu are nimic spectaculos, iar prefacerile aduse de manevrele politice se dovedesc inexorabile. Sorbona devine universitate musulmana, iar cariera lui François depinde de o convertire, ale carei avantaje sunt nesperate. Si de ce nu s-ar supune, cand lucrurile promit sa se aranjeze atat de bine? La urma urmei, nu este civilizatia moderna bazata pe dezideratul „cautarii fericirii“? Provocator cu program, scriitorul socheaza de fiecare data prin tusele satirice indraznete, insa intrebarile subiacente apartin unui moralist care, schitand portretul unei Europe lipsite de ideal, constata esecul proiectului iluminist si intrevede sfarsitul civilizatiei occidentale seculare.

MICHEL HOUELLEBECQ, pe numele sau real Michel Thomas, s-a nascut in insula Réunion, la 26 februarie 1956 sau 1958 (dupa afirmatia autorului). Dupa absolvirea Institutului National de Agronomie Paris-Grignon, se inscrie la sectia Cinematografie a Scolii Nationale Superioare Louis Lumière, abandonand-o inainte de a-si lua diploma. Poet, eseist, romancier si regizor, el este, incepand din anii '90, unul dintre cei mai cunoscuti si tradusi autori francezi contemporani. Cariera literara si-o incepe publicand versuri, iar cea de-a treia sa culegere de poeme atrage atentia criticii: La Poursuite du bonheur (In cautarea fericirii) primeste in 1991 Premiul Tristan Tzara. Ca romancier cunoaste un succes fulminant dupa ce publica in 1994 Extinderea domeniului luptei (L’Extension du domaine de la lutte) si, mai ales, „scandalosul“ Particulele elementare (Les Particules élémentaires, 1998), castigator al Premiului Novembre si, in 2002, prin traducerea engleza, al Premiului International IMPAC Dublin. Fiecare noua aparitie romanesca a autorului – Platforma, (Plateforme, 2001), Posibilitatea unei insule (La possibilité d’une ile, 2005), pentru care primeste Premiul Interallié – trezeste polemici inversunate, iar numarul admiratorilor sai nu este egalat decat de cel al detractorilor. In 2010, Harta si teritoriul (La Carte et le territoire), probabil cel mai putin controversat roman semnat de Houellebecq, e incununat cu Premiul Goncourt. Inainte de aparitia pe piata (prevazuta pentru 7 ianuarie 2015, data care, printr-o coincidenta tragica, a fost ziua atentatului din redactia Charlie Hebdo), romanul Supunere (Soumission) a fost piratat si citit de mii de internauti cu frenezia cu care sunt devorate inainte de publicare bestsellerurile internationale. Imediat dupa ce a vazut lumina tiparului, romanul lui Houellebecq s-a situat in fruntea topurilor de vanzare simultan in Franta, Germania si Italia.