Strat si substrat. Genealogia popoarelor balcanice - Bogdan Petriceicu Hasdeu

„Romania este vatra a ceea ce am numit Vechea Europa, o entitate culturala cuprinsa intre 6. 500-3. 500 i. e. n., axata pe o societate matriarhala, teocratica, pasnica, iubitoare si creatoare de arta, care a precedat societatile indoeuropenizate, patriarhale, de luptatori din epocile bronzului si fierului”.
Marija Gimbutas

Spatiul sud-est european este considerat vatra vechii civilizatii europene. in acest areal s-a consolidat un bloc cultural cu identitate si radacini proprii, care a stat la baza unei infloritoare civilizatii neolitice, simultana si echivalenta celei din Mesopotamia, precedand-o, in schimb, pe cea sumeriana. Vechea Civilizatie Europeana, cum o numeste Marija Gimbutas, sau civilizatia danubiana, cum o mentioneaza André Martinet in studiile sale, a cunoscut scrierea (placutele de la Tartaria si figurinele gravate de la Turdas, vasele cu inscriptii de la Vinča sau alte obiecte de uz casnic cu semne liniare gravate, descoperite la Fafos, Kosovska Mitrovica sau Gradesnita, langa Vrata), a cunoscut asezari urbane, a avut temple ornamentate, inainte ca triburile migratoare indoeuropene sa patrunda in acest spatiu.