Sonete - Etienne De La Boetie

Tu ce m-auzi oftand, nu fi aspru cu mine

Acum ca lacrimi vars, doar mie cunoscute

Si nu-l urmez in toate durerile avute

Pe Florentinul plin de regrete si suspine. 

Nici pe Catull, amantul cel voios, holtei

Rapind atatea inimi prin laude si vers,

Nici dragostea savanta a grecului Propers.

Nu iubeau pentru mine si nici eu pentru ei.

Cel ce altuia stie sa dea durerii alinare

Poate si sa-l imite pe altul in plansoare.

Durerea si necazul, oricine si le-ndura.

De-Amor vorbeste fiecare dupa inteles, 

Eu spun ce inima si dorul imi dau ghes:

Cel ce putin iubeste, iubeste cu masura.

RECENZII