Sex, alcool, marijuana si depresie in randul tinerilor din Romania - Mihai Copaceanu

Cartea aceasta, ne prezinta pentru prima data rezultatele unei cercetari ample de doctorat, Starea de sanatate si consumul de substante în randul tinerilor din Romania, desfasurata pe o perioada de patru ani (2015-2019) sub coordonarea profesorului Constantin Balaceanu-Stolnici în cadrul Institutului de Antropologie „Francisc Rainer” al Academiei Romane, cercetare sustinuta public în data de 4 septembrie 2019. Dupa cunostintele mele este cea mai mare cercetare efectuata vreodata în Romania care analizeaza aspect legate de consumul de substante în randul tinerilor. De fapt cred ca este singura cercetare doctorala, cel putin în domeniul stiintelor socio-medicale, care a cuprins peste 10. 000 de participanti.

Veti observa ca nu este inclusa o parte teoretica a cercetarii, deoarece analizele istorice, antropologice, culturale si medicale alaturi de aspectele psihologice cat si psihoterapeutice ale consumului de substante au fost publicate anterior în volumul Drogurile, o carte obligatorie (Ed. Eikon, Bucuresti, 2018), o carte de mare interes mai ales pentru parinti si adolescenti. Ambele parti daca ar fi fost cuprinse într-un singur volum ar fi însemnat o lucrare mult prea ampla. Practic vorbind, lucrarea de doctorat a cuprins 7 capitole teoretice. Primul capitol a inclus motivatia si scopul lucrarii, drogurile în istoria umanitatii, epoca pietrei cioplite-Paleolitic, Vechiul Testament, Egipt-studiul mumiilor, China, Africa si Europa. Capitolul al doilea a analizat perspectiva antropologica a drogurilor cu specific pe samanism, cu precizari ale cercetarilor lui Mircea Eliade si Ioan Petre Culianu si cu comentarii despre antropologia consumului de tutun si alcool. Capitolul al treilea facea referire la aspectele culturale ale consumului de droguri, incluzand teorii cultural explicative, drogurile, vracii, samanii, drogurile si muzica, religia, sexualitatea, drogurile în cultura romana si o noua cultura a drogurilor, cultura online. Capitolul al patrulea de mai scurte dimensiuni, cuprinde o analiza a aspectelor economice, traficul de droguri, infractiunile, cifre despre consumul de droguri în Europa si Romania, studii europene si nationale. Capitolul al cincilea cuprinde aspectele medicale ale consumului de substante, diagnosticul dependentei, neuropsihologia si neurobiologia dependentei, efectele fizice si psihice ale consumul de substante. Capitolul al saselea prezenta tratamentul dependentei, interventii psihoterapeutice, psihoterapia cognitiv comportamentala, terapia de grup, terapia de familie si consilierea maritala si recuperarea spirituala.

Capitolul al saptelea aborda strict drogurile si adolescenta. De ce tinerii consuma droguri, de ce reprezinta o categorie vulnerabila, care sunt factorii de risc si factorii protectivi, ce rol are personalitatea, efectele negative ale consumului de alcool si droguri pentru copii si tineri, efecte asupra sanatatii mintale, efecte la nivel social, accidente rutiere, violente, drogurile si comportamentul sexual. Tot aici se regasesc date statistice cu privire la consumul de substante în randul tinerilor si mai ales la masurile Guvernului Romaniei si actiunile societatii civile. Poate cel mai important subcapitol este cel dedicat masurilor eficiente de reducere a consumului de substante în randul tinerilor. Capitolul al optulea, de mari dimensiuni (161 de pagini) continea prezentarea rezultatelor cercetarii cu toate cele patru studii.

În total, lucrarea de doctorat a cuprins 364 de pagini. Întreaga teza de doctorat a fost publicata la cateva saptamani dupa sustinere (în octombrie 2019) pe platforma Ministerului Educatiei Nationale într-un registru educational integrat tocmai pentru a descuraja orice încercare de plagiat (www. rei. gov. ro).
Scopul cercetarii doctorale a fost de a evalua starea de sanitate si consumul de substante psihoactive în randul tinerilor din Romania.

Astfel, pentru a atinge acest scop au fost dezvoltate 4 studii, fiecare studiu reprezentand o etapa în cadrul cercetarii. Prima etapa a însemnat derularea unor focus-grupuri cu adolescenti cu varste cuprinse între 14-17 ani (20 de participanti) în licee din Sibiu. Dupa analiza focus-grupurilor, etapa a II-a a cuprins culegerea unor informatii pe baza unor chestionare autoadministrate tinerilor pe suport pix-hartie, tinerii avand varsta cuprinsa între 14-17 ani. Au participat 253 de adolescenti din 5 scoli si licee din Sibiu. Avand la baza analiza primelor rezultate, etapa a III-a a avut în vedere opinia, cunostintele si atitudinea parintilor. În acest sens a fost dezvoltat un chestionar on-line exclusiv pentru parinti, la care, în urma distribuirii au raspuns 1. 235 de parinti. În final, ultimul studiu, a reprezentat o cercetare mai larga, peste 10. 000 de tineri (10. 114) care au raspuns la un chestionar on-line, special creat pentru scopul acestei cercetari, care aborda consumul de tutun, alcool, droguri, ideatia suicidara, efectele pe termen scurt ale consumului de substante si comportamentul sexual. Rezultatele sunt îngrijoratoare si deopotriva alarmante.
Tinerii consuma tutun, alcool si droguri într-un mod care poate fi daunator sanatatii personale si familiale. În Romania, Agentia Nationala Antidrog prin centrele regionale a efectuat pe parcursul ultimilor ani cateva studii pe plan national aratand cum consumul de substante psihoactice este în crestere în special în ceea ce priveste consumul de marijuana. De fapt, marijuana este pe primul loc în Romania la consum si trafic. În 2015, UNICEF publica un studiu despre normele sociale ale adolescentilor care influenteaza comportamentele de risc. Pe langa aceste doua studii nationale si alte cateva articole ale unor cercetatori, nu am identificat studii de impact, la nivel national, care sa redea o imagine în detaliu a consumului de tutun si substante psihoactive în randul adolescentilor. Desigur putem face referire la monitorizarea la nivel european (ex. European School Survey Project on Alcohol and Other Drugs) unde Romania este comparata alaturi de celelalte tari europene. Însa cu toate acestea, exista cateva deficiente în ceea ce priveste cercetarea temei si resursele din literatura de specialitate, în contextul tarii noastre, în mod specific.

Mai mult decat atat, am constatat o abordare medicala cu accent pe tulburarea de dependenta si tratament (faza tarzie) si de cealalta parte o serie de campanii de prevenire a consumului care se adreseaza la nivelul populatiei generale, deci vorbim fie de persoana ajunsa deja în stadiul de dependenta, fie de persoana care nu este la risc. Ce lipseste din cercetarea psihosociala – cercetarea este tocmai abordarea efectelor pe scurt asupra sanatatii tinerilor a abuzului de substante cu accente pe aspecte psihologice (ex. ideatia suicidara) si relatia adolescentilor cu parintii. Care sunt tinerii dintr-un grup oarecare care ajung sa abuzeze de substante, sa consume în mod periculos pentru sanatatea si viata lor? De asemenea, nu am identificat studii care sa-si propuna sa evalueze opinia tinerilor cu privire la oportunitatea utilizarii unei aplicatii on-line în reducerea efectelor negative ale consumului de substante.

În Romania, în ciuda popularizarii serviciilor de psihologie si psihoterapie, numarul celor care apeleaza la aceste servicii este destul de redus sau doar în cazuri extreme si grave. Eficacitatea interventiilor  pentru abuzul de alcool, în Occident, este bine stabilita. În ultimii 10-15 ani comunitatea cercetatorilor si a profesionistilor din sanatatea mintala au înteles necesitatea dezvoltarii unor metode de interventie alternative. Însa nu se cunosc prea multe aspecte despre efectele interventiei rapide pe baza social media, doar cateva aplicatii se refera la schimbarea comportamentelor de utilizare a alcoolului fiind necesare mai multe studii pentru a examina eficacitatea tehnologiei mobile în studiile de interventie în consumul de alcool. Totodata, nu exista date suficiente privind cercetarea în interventiile eficiente în cazul tinerilor si în special în cazul adolescentilor. Deci, este nevoie de o metoda alternativa, noua si rentabila de a furniza interventii comportamentale pentru a reduce daunele cauzate de abuzul de alcool, iar aceasta metoda alternativa ar putea utiliza mijloacele tehnologiei mobile si social media. Dupa cunostintele mele exista o singura aplicatie pentru monitorizarea consumului de alcool intitulata Alcohelp, dezvoltata de organizatia ALIAT cu sprijinul financiar al Heineken Romania, care se adreseaza persoanelor cu probleme mici si medii legate de consumul de alcool, gratuit, anonim si confidential.
Cercetarea aceasta si-a propus sa foloseasca tehnica moderna online pentru a interactiona cu cati mai multi tineri, prin dezvoltarea unor chestionare online care sa fie distribuite la o populatie cat mai larga prin intermediul site-urilor de socializare atat de mult folosite de adolescenti. Si a fost un succes.

Va marturisesc ca cercetarea, prezinta o motivatie si un interes personal, subiectiv. Pe scurt, tema de fata, Starea de sanatate si consumul de substante în randul tinerilor din Romania, apartine ariei de cercetare înca din anii studiilor universitare si postuniversitare de psihologie în Romania si Marea Britanie. Lucrarea de licenta în psihologie a abordat adictia sexuala, teza de disertatie de la finalul programului de masterat de la Institutul de Psihiatrie din cadrul Colegiului Regelui din Londra a analizat atitudinea a 198 dependenti de heroina, iar studiile postuniversitare de la Oxford au analizat consumul de alcool în randul tinerelor. Ulterior, ca psiholog si consilier adictii în mediul penitenciar, am derulat programe de grup (24 de sedinte) cu peste 110 persoane private de libertate cu antecedente în consumul de substante. În acelasi timp, am furnizat servicii de consiliere psihologica elevilor din cadrul a 8 scoli si licee din Sibiu, unde o buna parte dintre acestia aveau probleme legate de consumul de substante. Sper sa fie o lectura frumoasa, usoara si placuta, iar informatiile regasite aici sa fie de folos. Vorba unei adolescente „o carte este o investitie”, iar valoarea ei poate fi pentru întreaga viata.