Scoala Nevestelor. Robert. Genevieve - Andre Gide

Andre Gide (1869-1951) este una dintre cele mai importante si controversate figuri din literatura europeana moderna. Opera sa contine numeroase scrieri autobiografice. Povestea tineretii sale, a primilor ani de maturitate si a descoperirii propriilor sale tendinte sexuale este relatata in Si le grain ne meurt (1926), iar eseul Corydon (1924) trateaza in mod deschis problema homosexualitatii. A fost fondator al influentei Nouvelle Revue Française, N. R. F., si director pana in 1941, cand a demisionat deoarece revista a incaput pe mainile colaborationistilor. Gide considera ca nu a scris decat un roman in adevaratul sens al cuvantului – Falsificatorii de bani (1926), restul fictiunilor fiind povestiri satirice cu elemente de farsa, precum Pivnitele Vaticanului (1914), sau povesti ironice spuse la persoana intai precum Imoralistul (1902) si Usa ingusta (1909). In ideea de a scrie „un mare roman feminist”, publica in 1929 Scoala nevestelor (Ecole des femmes) din care se naste un triptic, urmand Robert (1930) si Geneviève(1936). Reflectiile lui Gide asupra vietii si literaturii sunt cuprinse in jurnalele sale care se intind pe o perioada de 60 de ani, 1889-1949. In 1947, a primit Premiul Nobel pentru Literatura: „Pentru opera sa vasta si valoroasa din punct de vedere artistic, in care problemele si conditia umana au fost prezentate cu o dragoste neinfricata pentru adevar si o profunda patrundere psihologica.”
Scoala nevestelor (titlul este imprumutat cu buna-stiinta de la Moliere), Robert si Genevieve sunt trei microromane indisolubil legate, in care „autorii” lor – Eveline, Robert, sotul ei, si fiica lor Genevieve –, scot la lumina cu sinceritate (poate mai putin Robert, tratat drept personaj negativ) jocurile din culisele unei casnicii tipic burgheze si, in acest context, evolutia previzibila spre idei feministe a adolescentei familiei. Daca Scoala nevestelor si Robert doar sugereaza consecintele acestui mod de viata, Genevieve va pune in discutie
statutul femeii intr-o societate care o reduce la sexualitatea ei, la conditia ei biologica si la functia reproductiva. „Marele roman feminist” al lui Gide devine un manifest feminist extremist, cu tot ce decurge de aici, un strigat disperat de libertate.
„Dramele lui Gide sunt cele ale unor personaje care, in mod diferit prizoniere, au nevoie de o buna imagine de sine, dar o pot obtine exact in sanul libertatii pe care nu o au.”
Rene Schwob
„Scoala nevestelor va arata, imi inchipui, si mai putina prietenie pentru sexul in legatura cu care autorul, fara a-l numi sexul urat, are obiceiul de a-si pune in practica simtul critic si caustic.”
Albert Thibaudet
„Aceste doua mici romane Scoala nevestelor si Robert, printre operele de fictiune publicate recent, sunt doua carti pe care le poti «adora»: prin grija compozitiei lor, prin forma lor, ele ii aduc cititorului obosit si exasperat, care viseaza sa-si «arda» biblioteca, o odihna vesela in siguranta.”
Leon-Pierre Quint
„Principiile lui Andre Gide vor fi poate considerate prea pur negative, dar el nu si le-a modificat de douazeci si doi de ani. Acest prieten al schimbarii da dovada de un spirit de continuitate cu totul exceptional. Probabil pentru ca a ramas tanar. Poate ca originile sale normande explica instinctele sale nomade. Mai mult decat atat, in ultimii ani, s-a insistat atat de mult asupra necesitatii respectarii regulilor, incat nu este rau ca teza contrara sa aiba parte de niste aparatori. Adevarul impune diverse aspecte, dintre care niciunul nu ar trebui sacrificat. Andre Gide contribuie util, prin aportul sau, la echilibrul dintre literatura si spiritul public.”
Paul Souday

RECENZII