Sapte manifeste DADA. Lampisterii. Editie aniversara - Tristan Tzara

PRP: 39,95 lei (-9,99%)

Diferență: 3,99 lei

Disponibilitate: stoc indisponibil

alertă stoc

Autor: Tristan Tzara

ISBN: 9789734634330

Editura: Polirom

Anul publicării: 2016

Ediția: 2

Pagini: 240

Format: 150x235 mm.

Categoria: Beletristica

DESCRIERE

„Daca scriem, acest lucru nu‑i decit un refugiu: din orice «punct de vedere». Pentru mine, scrisul nu e o meserie si nu am ambitii literare. As fi devenit un aventurier de mare tinuta, cu gesturi fine, daca as fi avut forta fizica si rezistenta nervoasa de a realiza aceasta singura isprava: sa nu ma plictisesc. Scriem si pentru ca nu exista destui oameni noi, din obisnuinta, publicam ca sa cautam niste oameni, si ca sa avem o ocupatie (chiar acest lucru e o prostie). Ar fi o solutie: sa ne resemnam; pur si simplu: sa nu facem nimic. Dar trebuie sa ai o uriasa energie. Si avem o nevoie aproape igienica de complicatii.” (Tristan Tzara)

„Volumul de fata, primul tiparit la noi dintre scrierile sale in limba franceza si ajuns acum la a doua editie, incearca sa aduca mai aproape de cititorul roman un numar de pagini pe care le‑am considerat reprezentative deopotriva ca repere ale spiritului modern, novator, in confruntare cu valorile trecutului, si ca expresie a unui talent original, de reala forta vizionara. Nu puteau lipsi dintre ele amintitele Manifeste Dada, iar amplul poem in nouasprezece secvente Omul aproximativ, publicat in 1931, considerat a fi cea mai semnificativa opera lirica a sa, se cuvenea retinut, de asemenea, ca prima, majora sinteza a unei etape de creatie ce acopera spatiul dintre momentul dadaist propriu‑zis si impacarea cu grupul suprarealist parizian, condus de Andre Breton.” (Ion Pop)

„Exista la Tzara elanul unei tinereti revoltate, obsesia catastrofei, iar discursul sau are accent profetic.” (Marcel Raymond)

Desene de Francis Picabia

Versiuni romanesti, prefata si note de Ion Pop

Inceputurile literare ale lui Tristan Tzara (Samuel Rosenstock, n. Moinesti, 1896 − d. Paris, 1963) nu sint foarte indepartate de sfidator-extravagantele experimente de la Zurich, unde se va naste miscarea DADA. Ajuns in Elvetia in 1915, Tzara il cunoaste pe Hugo Ball, artist german; impreuna cu el, cu Jean Arp, Richard Huelsenbeck si Marcel Iancu, Tzara participa in 1916 la proiectul Cabaretului Voltaire, un loc al artei libere si entuziaste, deschise oricarei formule, oricit de excentrice. Amestecul de poezie, arte vizuale, performance si coregrafie capata in scurt timp numele DADA, a carui paternitate e revendicata de Tzara. Pina in 1925, Tzara scrie texte in spiritul DADA (Prima aventura cereasca a domnului Antipyrine, 1916; Douazeci si cinci de poeme, 1918) si manifeste ale miscarii, reunite in volumul Sapte manifeste Dada (1924). In 1920 ajunge la Paris si se apropie de grupul lui Andre Breton, descoperind entuziast suprarealismul (Omul aproximativ; Eseu despre situatia poeziei, 1931) si colaborind la Surrealisme au service de la revolution, dar mai tirziu se desparte de el, la fel cum se va distanta in anii ’50 de categoria de „arta angajata” propovaduita de Sartre, careia ii va opune angajamentul total al creatorului in literatura. In octombrie 1956, cu o saptamina inainte de Revolutia din Ungaria, isi anunta dezacordul fata de ideologia comunista si fata de contextul politic contradictoriu, iar protestele sale sint aplaudate de mai vechiul sau prieten, Andre Breton. Se va retrage apoi si, fara sa renunte la poezie, va face cercetari aprofundate ale operelor lui Francois Villon si Rabelais. In 1961 primeste Premiul International de poezie Etna-Taormina. Moare la Paris, doi ani mai tirziu.