Salul negru. Nuvele pentru un an Vol. 1 - Luigi Pirandello

Sirul de Nuvele pentru un an construieste o comedie/ tragedie umana, din zeci de frinturi puse alaturi. Sentimentele omenesti cele mai frecvente, iubirea, ura, dorinta de avere, teama, zgircenia, spaima de moarte, maternitatea, nelinistea maritisului, depresia vietii banale, razbunarea neghioaba sint transpuse in cele mai diferite decoruri din viata italiana moderna. 
 
Volumul intii, Salul negru, vorbeste despre intorsaturile tragice ale mariajului conventional, felul cum viata poate fi un aranj ament de utilitate, pericolul oferit de patima razbunarii, obsesia falimentara a unei singure convingeri, ridicolul zgirceniei, eficienta demagogiei, deprimarea care conduce la esec si sinucidere, concursul de imprejurari care ne arunca pe un drum sau altul, abilitatea de-a juca un anumit rol in viata. 
 
Luigi Pirandello (1867-1936) a obtinut Premiul Nobel pentru Literatura in 1934, pentru ca nuvelele sale dovedesc "improvizatia lipsita de efort, care le confera spontaneitate, elan, viata".
 

Crescuti impreuna, au studiat ajutindu-se reciproc pina la universitate, unde apoi unul a absolvit dreptul, celalalt medicina. Acum despartiti, in timpul zilei, de meseriile diferite, la asfintit inca isi mai faceau impreuna zilnic plimbarea de-a lungul strazii principale, spre iesirea din sat. Se cunosteau asa de profund, incit era de ajuns un mic semn, o privire, un cuvint, pentru ca unul sa priceapa imediat gindul celuilalt. Asa ca plimbarea aceea incepea de fiecare data cu un scurt schimb de fraze si continua apoi in liniste, de parca unul l-ar fi pus pe ginduri pe celalalt. Si mergeau cu capul in pamint, ca doi cai osteniti; ambii cu miinile la spate. Nici unul nu era ispitit sa intoarca putin capul spre marginea drumului, pentru a se bucura de privelistea ce se deschidea la picioare, punctata de coline si vai si cimpii, cu marea in departare, care se aprindea toata la ultimele sclipiri ale asfintitului: panorama unei mari frumuseti, pe linga care parca era incredibil ca cei doi pot trece astfel, fara macar s-o priveasca. (fragment)