Sa-ti pui o dorinta - Vasi Radulescu

Inainte sa citesti aceasta carte, inchide ochii si indrazneste sa-ti pui o dorinta. O sa ti se implineasca, printr-un complot magic al intregului univers, dar nu uita ca trebuie sa depui si tu eforturi considerabile. Cam cum depun Carmen Uscatu, Oana Gheorghiu si toata echipa minunata de la asociatia Daruieste Viata, din spatele fenomenului #noifacemunspital, adica primul spital de oncologie pediatrica ridicat exclusiv din donatii. Trebuie sa mai stii ca fondurile obtinute din vanzarea acestei carti vor ajunge la Daruieste Viata. Mai mult, povestea din pagini inseamna si o constientizare a domeniului bataliilor disproportionate, unde e loc destul pentru apropiere, sprijin si intelegere.

Fragment din cartea “Sa-ti pui o dorinta" de Vasi Radulescu:

 

“— Maya, tu stii ca avem o gradina magica pe acoperis? 

— Cine ti-a zis asa ceva? 

— Domnul Oni. Era foarte entuziasmat. Dar nu ma lasa sa merg cu liftul acolo. M-a sedus si m-a abandonat. Nu se face asa ceva. Mai ales cu un copil. 

— Lui Oni i-ar prinde bine o mama de bataie. 

— De ce spui asta? 

— Pentru ca ai atatea de tras aici si el iti zapaceste gandurile cu gradina lui. 

— Dar ea exista, nu? 

— Tot ce-i posibil. 

— Tu stii toate lucrurile din univers si nu-mi spui categoric daca exista sau nu o gradina pe acoperisul spitalului. Mai sa fie, pesemne stau gresit planetele azi in tot sistemul solar, ca altfel nu-mi explic eschiva ta. 

— Nu-i nicio eschiva. Pur si simplu nu vreau sa discutam despre asta. Considera ca am inchis subiectul. 

— Dar doar ce l-am deschis. Si tu imi trantesti usa in fata? 

— Cand cineva face asa, sa nu pleci capul in pamant, sa nu te intristezi. Ramai in echilibru si intelege doar ca nu era usa ta. O vei lua pe alte drumuri si ti se vor deschide altele, negresit. 

— Iar ma pacalesti. Stii ce? Eu chiar am gasit un drum nou si o usa care sunt convins ca da exact in gradina. 

Ha! V-am facut pe toti, si pe tine, si pe domnul Oni! 

— Stiam si asta. Procedeaza cum vrei. O duci pe Ennna acolo? 

— Oh, da. Abia astept! In foarte scurt timp. 

— Of, copile. Ai grija cu timpurile astea. Pe cascada au venit franturi nu tocmai adecvate. Mi-au scuturat serios aripile. Au trecut pe carapace, prin dreptul unor simboluri, iar eu le-am citit cu atentie. Cand va fi venit ziua, cand o vei cauta in salon sa o iei de mana arati toate colturile minunate ale gradinii, ea va fi ajuns deja acolo. 

— Ce tot zici, Maya? Jur pe toti sfintii, chit ca stiu putini, dar uneori nu pricep o iota din ce-mi spui... — Vei intelege, vei vedea. Acum te rog sa ma ierti putin. Multi oameni si-au dorit in ultima perioada sa aiba o stea a lor pe cer, iar eu as vrea sa fac o tocanita din stele. E delicioasa, dar cere multa. 

— Bine. Spor la tot ce faci. Sa nu pui totusi multe stele, ca se va raci greu.”