Recurs la iubire - Visul destin - Silvie Manole

POEM DE IUBIRE

De n-ai fi fost, poemul iubirii,
Ascuns mi-ar fi. E legea firii,
Sa-nveti ca neimpliniri vin ca niste munti in cale
Pe care trebuie sa-i urci, spre desavarsirea vietii tale.

Iubirea s-o lasi ca vocea ratiunii sa fie,
De acord cu a inimii solie.
Sa nu te pierzi in tristeti, tarzii regrete,
Viata sa celebrezi, sa sorbi din ea cu sete.

Sa lasi sa-ti creasca cerul in suflet,
Din lumina stelelor sa te adapi. Cu un cantec
Sa intampini fiecare zi, sa iubesti
Apoi lumina din sori sa raspandesti.

Viata cu nimic nu ti-e datoare,
Dator esti tu s-o ingrijesti, poemul iubirii, ca pe o floare
S-o uzi la radacina, s-o aperi de tristeti.
Ca indiferenta poate ucide si a trandafirilor frumuseti.

RECENZII