Rapciune livresc - Mihaela Puscas

    Mihaela Puscas revine pe piata literara dupa o pauza semnificativa. A fost un interval dedicat initierii in arta sacra, intre altele. A fost un timp al acumularilor si, mai ales, al adancirii trairii religioase. Versurile de acum sunt fulguratii de gand inspirate de zabavele ei pioase in spatii incarcate de sacrilitate.

    Ritmurile existentei se ingemaneaza cu ritmurile naturii care, la randul lor, se inscriu in tiparul calendarului religios. 

     
    Fragment:
 
              “Ajun la Florii 
 
    Simt sub limba gust de poezie?
    E Lumina care se preumbla.
    Peste nori, Cuvantul suspendat se infiripa
    Dumnezeu creeaza lumea, din nou, din nimica.
    … prin oras, taranii cu bocanci se plimba
    la piata, mielul sa si-l vanda;
    nu pe treizeci de arginti,
    doar pe un banut al vaduvei de il preschimba.
    Mi-am luat o cupa de Florii,
    o lalea cu rosa limba;
    din pustie, tapul sa-l vanez, pe-o arsita sfanta.
    Tauri, nouri grosi, bouri innegresc in tinda.
    Plansul sta la panda
    in ungher de taina blanda.
    Vineri e si Lazar nu cuvanta.
    E doar mugurul ce sta ca sa plesneasca
    in ram de Sarbatoare Sfanta.”