Procesul de reconstructie post-conflict. Studiu de caz: Afganistan - Iuliana Ionescu

  Din nefericire, istoria omenirii este eminamente una confrontationala. Concepte precum „conflict”, „criza” se inscriu in categoria celor mai uzitate in universul relatiilor internationale. Se considera ca tocmai conflictele au constituit motorul istoriei. Astfel, in mod evident, inseamna ca proto-concepte de reconstructie post-conflict ar fi trebuit sa existe din perioade imemorabile. Relevante sunt insa incercarile care au dus la creionarea unor scoli de gândire, respectiv a unor politici de stat in acest domeniu. De altfel, dupa cum vom argumenta in continuare „teoreticienii” si „practicienii” gândesc si propun solutii problemelor ridicate de reconstructie, din pacate independent si cu marja de influentare reciproca destul de limitata comparativ cu potentialul si necesitatile existente.
  In prezent, atât in viata civila, cât si in lumea militara, fie ca este vorba de situatii curente, sau exceptionale, se foloseste pe scara larga conceptul de conflict, respectiv de reconstructie/ reabilitare post conflict. Aproape fiecare „vorbitor” are o definitie, o abordare proprie a conceptului si procesului de reconstructie.
  Participarea militarilor români la operatiuni in afara teritoriului national a intensificat atât folosirea conceptelor conexe acestui domeniu cât si procesul de limpezire, de clarificare conceptuala (dar si de abordare institutionala) a participarii, pe viitor, la astfel de misiuni. Astfel, conceptele cheie au intrat atât in limbajul de specialitate militar dar si civil, uneori cu deformarile de rigoare.
  Alaturi de abordarile traditionale, asistam in prezent, in special in lumea anglo-saxona, la o regândire a procesului de reconstructie, nu numai conceptual dar si din perspectiva abordarilor practice. Astfel, la nivelul comunitatii NATO era in voga conceptul de „operatii bazate pe efect” (Effect Based Operations si mai nou Effect Based Approach to Operations).
  Nu numai operatiunile de pacificare sau impunere a pacii sunt privite din aceasta perspectiva ci in curând se va extinde noua filozofie si la faza de reconstructie post conflict. Suntem contemporanii aparitiei unui nou sistem de gândire a razboiului si a operatiilor militare, respectiv militaro-civile, sistem generat de profundele evolutii tehnologice, informationale si comunicationale survenite in societatea omeneasca in ultimele decenii.
  Crizele si conflictele armate survenite in perioada post razboi rece stau marturie asupra tuturor acestor evolutii. Conflictele din spatiul ex-iugoslav, urmate de cele din Irak si Afganistan au oferit terenul de materializare si experimentare a noilor concepte, desigur fiecare dintre acestea cu propriile sale particularitati.
  Cu certitudine crizele si conflictele armate actuale se deosebesc de cele din perioadele precedente nu numai prin tehnologia militara de inalta performanta utilizata, prin caracterul asimetric al confruntarilor, dar mai ales prin incercarile de demilitarizare a proceselor si operatiilor post conflict.
  Asa cum se propunea in filozofia operatiunilor bazate pe efecte, componenta civila este importanta si trebuie implicata din chiar faza de planificare a unei operatii militare. Componenta militara a pierdut monopolul asupra acestor operatiuni iar analistii civili sunt uneori cei care inregistreaza un progres deosebit comparativ cu ritmul mai lent de schimbare la nivelul componentei practice (organizatiile multinationale).
  Din nefericire insa, dupa cum voi insista pe parcursul lucrarii exista inca o prapastie intre cele doua componente (cea a practicienilor si cea a teoreticienilor).
  Tocmai de aceea, aceasta lucrare isi propune sa analizeze procesul de reconstructie post conflict, inclusiv conceptele sale cheie precum conflict, reconstructie post conflict, sa le defineasca si incadreze cât mai precis in contextul ultimelor evolutii politico-militare si in plus sa identifice noi solutii de crestere a eficientei operatiunilor de reconstructie post conflict cu adresa directa catre una din operatiile majore la care Romania participa deja.