Primul Razboi Mondial si realitatile demografice din Transilvania. Familie, moralitate si raporturi de gen - Ioan Bolovan

Prefata de prof. univ. dr. Liviu Maior

Marele Razboi, un subiect fascinant pentru istorici, politicieni, sociologi etc., domina, dupa cum era de asteptat, „fluxul” istoriografic in ultima perioada si suntem convinsi ca el va continua si dupa anul 2018. Se schimba modul de abordare, campul investigatiei istorice se extinde, sursele se inmultesc si incetul cu incetul, de la razboiul generalilor, imparatilor si regilor, ajungem la noua viziune care inglobeaza multimile in haina militara sau civili in satele si orasele Europei. Viata si moartea, moralitatea, sfaramarea conservatorismului lumii vechi, optiunile nationale si sociale etc. castiga tot mai mult teren in investigarea fenomenului cataclismic ce a schimbat lumea. Un reputat istoric, Berend, afirma responsabil ca lungul secol al XIX‑lea s‑a incheiat in anul 1918. Mutatiile produse au fost extraordinare, unele benefice, altele isi vor arata nocivitatea nu peste mult timp in vremea celui de Al Doilea Razboi Mondial. Lagarele, deportarile, munca fortata etc. au inceput dupa 1914 pentru a cunoaste apogeul dezumanizant al anilor 1940‑1945.
Istoricii nostri au pus in mod natural accentul asupra problemei statalitatii, a unificarii teritoriilor locuite de romani, pe desavarsirea unitatii statale in 1918, indeosebi dupa 1964, in era Ceausescu. Doua perioade distincte ale Marelui Razboi s‑au bucurat de o atentie speciala, si anume intervalul 1914‑1916 si apoi 1918. Evident, este vorba despre Regatul roman si mai putin de celelalte teritorii locuite de romani. Pentru cei din Transilvania, Bucovina, Basarabia sau Serbia, perioada primilor doi ani ai razboiului a fost din multe puncte de vedere sub tacere, desi ei sunt primii care au resimtit ororile lui. Trebuie sa indreptam lucrurile pentru a fi corecti fata de cei peste un milion de romani inregimentati in armata austro‑ungara sau in cea tarista, dar si pentru unguri, germani, evrei, tigani etc., locuitori ai acestor provincii afectati in egala masura de razboi.
Primii pasi au fost facuti. Incep sa apara studii si articole legate de dislocarile de populatii, de lagarele de prizonieri si internatii politici. Tot mai multe carti, volume de studii, conferinte si simpozioane marcheaza trendul spre integrarea in productia istorica noua, europeana, concentrata tot mai mult spre aspectele socio‑culturale ale vietii comunitatilor in vreme de razboi. Problematicile demografice, dislocarile de populatie, moralitatea satului, dar si a militarilor, familia, comportamentul matrimonial, biserica si societatea etc. sunt abordate cu mult profesionalism in cartea profesorului Ioan Bolovan de la universitatea clujeana, pe care o recomandam cu o reala placere cititorilor, dar si specialistilor. Veti gasi in paginile ei foarte multe raspunsuri, dar si stimularea pentru alti istorici spre aceasta tematica extraordinara. Autorul ei, cunoscut si preocupat de problemele demografice, nu este la primul demers de aceasta factura. Ultimele surse de natura statistica aparute in literatura europeana se regasesc in paginile ei si sunt foarte convingatoare.
Nu pot sa inchei aceasta scurta recomandare fara sa nu imi exprim acordul pentru ultimul capitol, intitulat „In loc de postfata”. Relativizarea unor momente ale istoriei noastre nu aduce nicio contributie noua la scrierea ei. Este vorba de speculatie, senzationalism si transfer al trecutului in prezent. Sper ca aceasta carte sa fie urmata de altele si nu am nicio retinere din acest punct de vedere ca asa ceva se va intampla. (Prof. univ. dr. Liviu MAIOR)
* * *
Ioan Bolovan: profesor universitar, conducator de doctorat si prorector al Universitatii „Babes-Bolyai” din Cluj-Napoca, precum si cercetator stiintific I la Centrul de Studii Transilvane din cadrul Academiei Romane. Doctor in istorie din anul 1999, a obtinut premiul „Mihail Kogalniceanu” al Academiei Romane in 2002. Specializare in istoria moderna a Romaniei si demografie istorica, avand din 2010 functia de vicepresedinte al International Commission for Historical Demography (Geneva). A publicat mai multe carti de unic autor si in colaborare la edituri din Romania, Olanda, Rusia, Cehia, Argentina, Italia etc., precum si peste 140 de studii in reviste si volume colective din tara si strainatate despre istoria populatiei Transilvaniei, granita militara austriaca, revolutia de la 1848-1849, istoria institutiilor culturale etc.