Prelegeri de filosofie - Gabriela Pohoata

Filosofia este cea mai buna metoda de a educa cetatenii si de a-i pregati sa depaseasca limitarile intelectuale si prejudecatile. Cu cat sunt mai mari provocarile cu atat este mai multa nevoie de filosofie pentru a afla cum putem mentine pacea, intelegerea si dezvoltarea durabila. Studiul filosofiei la Facultatea de Drept a Universitatii Crestine „Dimitrie Cantemir” este o oportunitate extraordinara oferita celor care se instruiesc aici, avand un rol esential in educatia intelectuala si morala a studentilor care se pregatesc sa devina slujitorii justitiei. Aceasta carte a fost scrisa pentru a constitui obiectul unor prelegeri universitare. Are un caracter didactic si incearca, fara a prejudicia esenta conceptelor si exactitatea formularii, sa puna la indemana studentilor – iubitori de intelepciune – cateva din problemele fundamentale ale filosofiei.

Demersul meu nu doreste sa anticipeze prea multe intrebari, ci prezinta temele in asa fel incat intrebarile si problemele sa devina accesibile la un nivel care sa corespunda marii traditii a filosofiei si sa genereze dezbateri fecunde in cadrul orelor de predare. Initierea in filosofie nu inseamna studiul unei lumi de idei care s-a stins si se mentine doar ca fapt istoric. E greu sa te adancesti in studiul filosofiei contemporane daca nu-i cercetezi sursele, pe care le aflam la Platon, Aristotel si ceilalti mari filosofi din antichitate. Citatele sunt in principiu, din operele cele mai importante ale marilor filosofi; acestea sunt menite sa transmita impulsuri de gandire si ocazii de discutii deosebite si de asemenea sa incite la un sistem de predare care sa abordeze domeniile reflectiei filosofice din perspectiva intregului, pentru ca filosofia inseamna propensiune catre universalitate. Oricat ar parea de inutil pentru unii studiul filosofiei, indraznesc sa afirm: atata vreme cat traiesc oamenii, filosofia nu poate inceta. Misiunea perena a filosofiei este: de a ne transforma in oameni adevarati, prin dobandirea constiintei asupra fiintei.

Din aceasta perspectiva, filosofia in Universitatea Crestina „Dimitrie Cantemir” este mai mult decat o disciplina de studiu: inseamna gandire libera si o anumita stare de spirit. Ne-am putea imagina astfel in Academia lui Platon, unde educatia filosofica in spiritul comprehensiunii dreptatii inseamna conditia fericirii. Pentru Platon dreptatea aduce cu sine propriile sale recompense: ea asigura fericirea pur si simplu pentru ca ea e dreapta indiferent de recompensele externe si de reputatie, de neplacerile si de durerile care pot sau nu sa apara drept urmare. Aceasta este ideea principala a celebrului dialog „Republica”. Nu putem filosofa despre dreptate fara a ne raporta la Platon, pentru care insemna virtutea tuturor virtutilor, sau la Aristotel, unde dreptatea apare ca virtutea perfecta, dar nu privita la modul absolut, ci prin comparatie cu celelalte virtuti; la John Rawls, care in lucrarea,, O teorie a justitiei”, prezinta dreptatea ca un compus intre libertate, echitate si recompensa pentru cel care participa la binele public. Toate teoriile dreptatii, din antichitate si pana in epoca contemporana, vin sa ne sugereze ca inainte de a infaptui dreptatea, de a o recunoaste, trebuie sa stii ce inseamna ea, cum se poate ajunge la aceasta inalta virtute. Filosofia dreptatii trece dincolo de simtul comun; insusirea ei reclama o educatie speciala, ideala destinata firilor filosofice. Telul educatiei este formarea unor caractere virtuoase, prin internalizarea,, legilor”.

Revenind la Platon, scopul ultim al educarii regelui-filosof nu e de a-l invata cat mai multe, ci de a-i forma, printr-un exercitiu adecvat, anumite capacitati intelectuale si morale care sa favorizeze,, rasucirea sufletului” spre taramul Formelor; cu alte cuvinte, a-i forma capacitatea de a,, vedea” Formele si pana la urma, divinul Bine. Acesta este, de fapt, si sensul invatamantului modern: de a forma deprinderile de gandire si actiune ale tinerilor in scopul adaptarii la o realitate deosebit de complexa si dificila. Avem nevoie astazi, poate mai mult ca oricand sa ne „salvam” prin contemplatie, prin filosofare, sa accedem astfel, la constiinta dreptatii.

,, Omul care nu a invatat niciun dram de filosofie trece prin viata incatusat in prejudecati derivate din simtul comun, din convingerile obisnuite ale epocii sau ale natiunii sale si din convingerile pe care si le-a insusit fara cooperarea sau consimtamantul ratiunii sale. Pentru un astfel de om, lumea tinde sa fie precisa, finita, banala; obiectele obisnuite nu ridica nici un fel de intrebari, iar posibilitatile nefamiliare sunt respinse cu dispret. Dimpotriva, de indata ce incepem sa filosofam, descoperim (...) ca pana si cele mai obisnuite lucruri ridica probleme la care se pot da numai raspunsuri incomplete. Desi filosofia este incapabila se ne spuna cu certitudine care este adevaratul raspuns la indoielile pe care le ridica, ne poate sugera multe posibilitati care ne largesc orizontul gandirii si o elibereaza de tirania obisnuintei. Astfel, daca, pe de o parte, diminueaza sentimentul nostru de certitudine cu privire la ce sunt lucrurile, pe de alta parte, filosofia sporeste mult cunoasterea noastra despre ce pot fi acestea; alunga dogmatismul oarecum arogant al acelora care nu au calatorit in regiunea indoielii eliberatoare si mentine vie capacitatea noastra de a ne mira, prezentandu-ne lucrurile obisnuite dintr-o perspectiva neobisnuita.

Filosofia merita sa fie studiata nu de dragul unor raspunsuri precise la intrebarile ei, deoarece, de regula, nu se poate sti ca astfel de raspunsuri precise sunt adevarate, ci mai degraba de dragul intrebarilor insesi; deoarece aceste intrebari largesc conceptia noastra asupra a ceea ce este posibil, ne imbogatesc imaginatia intelectuala si diminueaza siguranta dogmatica, ce impiedica mintea sa speculeze; insa, mai presus de toate, deoarece prim maretia universului contemplat de filosofie mintea este innobilata si devine capabila de acea uniune cu universul care este binele suprem”.(Bertrand Russel). Iata de ce va propun urmatorul argument ab initio, pentru a constientiza, ca acest studiu se deosebeste de celelalte pentru ca te invata cum sa traiesti:,, Daca constat filosofia la un tanar, eu il admir, gasesc ca-i sade bine, in tot cazul ma gandesc ca am de-a face cu un om liber; dimpotriva, cand nu-l vad filosofand, il socot lipsit de sentimentul libertatii si incapabil de a realiza candva, intr-o directie, un lucru frumos si nobil.” (Platon, Gorgias) Filosofia are nevoie de oameni intregi, care au curaj pentru a lupta onest in toate confruntarile existentei dezvoltand o atitudine responsabila in fata vietii.

Autoarea

RECENZII