Polemica intre vocatie si dilentantism - Vistian Goia

La 1938, Vladimir Streinu considera „polemica” drept o necesitate stringenta pentru viata literara din orice epoca. Aerul polemic intretine „insasi respiratia literaturii noastre”. Referindu-se la perioada interbelica, criticul constata ca, in buna parte, „glasurile s au academizat; disputa literara aproape a murit”. El se refera, pentru comparatie, la veacul al XIX-lea, cand „scriitorul luptator” era tipul caracteristic, amintindu i aici pe I. Heliade Radulescu, pe T. Maiorescu si pe Al. Odobescu.

Pe de alta parte, Vladimir Streinu disociaza „polemistii din nastere” de cei care privesc polemica drept o „forma a unei culturi”. Pentru tipul polemistului nascut, inclinat spre aceasta indeletnicire, criticul ii aminteste pe Voltaire si pe N. Iorga In scrisul romanului retine „pasiunea luptatoare” si „vulcanismul temperamentului, nepotolit de varsta”. (Vezi Pagini de critica literara, vol. V, 1977, p. 369 371.)

Cartea de fata, Polemica, intre vocatie si diletantism, cuprinde materiale de istorie si critica literara scrise in ani diferiti. Nu am intentionat sa scriem o „istorie” a polemicii romanesti, ci sa distingem cele doua mari tipuri de polemisti. Cei de „vocatie” au fost dotati cu talent „din nastere” si cu o certa cultura in domeniul in care au polemizat. Ei au avut indrazneala si curajul intelectualilor siguri pe „uneltele” lor, pe logica si vocabularul care le au inlesnit sa sustina cu aplomb o idee, sa atace fara teama ipotezele adversarilor si sa nu le fie „mila” de victimele lor. Asa au procedat T. Maiorescu, B. P. Hasdeu, N. Iorga, E. Lovinescu, Lucian Blaga s. a.

„Diletantii”, cum i-am numit noi, au fost firi timide, fricoase, cu pregatire lacunara, pasind in domenii pe care nu le stapaneau si cautau sa se apere prea putin cu argumente plauzibile si mai mult cu invinuiri fanteziste si cu „vaicareli” prin care cerseau milostenia. Asa s au comportat V. A. Urechia, istoricii minori, victime ale lui Hasdeu, o parte din samanatoristi, chiar C. Radulescu Motru s. a.

Sigur, polemicile pe care le am comentat in cartea noastra au evidentiat cultura si inteligenta combatantilor, ele au constituit, la vremea lor, un „spectacol” ideatic de inalta tinuta spirituala, modele de exprimare in limba romana.

Dupa opinia noastra, foarte putini intelectuali au fost polemisti „din nastere”. Cei mai multi au dovedit ca au fost intai veritabili istorici si critici literari, filosofi, istoriografi, oameni de stiinta, apoi au devenit polemisti de talent.

Pe de alta parte, am cautat sa distingem diferite modalitati polemice: fie strict logice, incadrate in binomul afirmatie/negatie, ca la T. Maiorescu; fie ironice, de sublima ridiculizare a adversarului, precum proceda Hasdeu; fie de factura literara, in stilul distinct al lui E. Lovinescu sau in cel pamfletar, ucigator, practicat de Lucian Blaga.

In scrisul romanesc de acest gen nu prea au existat polemici „cordiale”, asadar nu prea a existat „impacare” intre adversari, abia cand unul dintre ei a plecat la cele vecinice, atunci celalalt a exprimat regrete si a subliniat calitati pe care nu le vazuse de a lungul anilor!

* * *

Vistian Goia (n. 15 septembrie 1935, Rosia de Secas, Alba). Istoric literar, publicist. Facultatea de Filologie a UBB Cluj (1960). Doctorat cu teza V. A. Urechia, studiu monografic, 1975. Volume: V. A. Urechia, 1979; Oratori si elocinta romaneasca, 1985; B. P. Hasdeu si discipolii sai, 1987; Elocinta si parlamentarism, 1997; Destine parlamentare – de la M. Kogalniceanu la Nicolae Titulescu, 2004; Glasul memoriei, 2005; Poezia florilor, eseuri, 2006; Retorica si argumentare, 2007; Cu berlina printre munti. Note de calatorie, 2008; De la Paris la Londra, Via Dieppe, Jurnal sentimental, 2009; Ferestrele Blajului, 2010; Gruiul copilariei, 2012; Labirintul identitatii, 2012; Consemnari critice, 2013; Popasuri europene, jurnal de calatorie, 2013. A ingrijit editii din G. I. Ionescu-Gion, Nicolae Comsa, D. Salade. A publicat peste 250 de studii si articole in Tribuna, Steaua, Studia, Revista de Pedagogie, Limba si literatura, Gand Romanesc (Alba Iulia), Astra blajeana, Blajul s. a.