Piata Universitatii 2012. Renasterea activismului romanesc - Miroslav Stanici

 

Volumul îmi pare o lectură utilă și plăcută în același timp. Din păcate nu apar multe cărți originale de științe sociale la noi, și cu atât mai puțin unele care să reflecte atât de bine și de nesuperficial realitățile vieții noastre politice. Stanici încearcă și reușește cu această carte să vadă activismul românesc în detaliu, să îl disece și să îl contextualizeze.
Prof. univ. dr. Robert Reisz 
În anul apariției acestui volum suntem probabil la mijlocul acestui ciclu de proteste care va dura până în 2020 poate și mai mult, dacă opoziția politică nu reușește să câștige alegerile. În această perioadă vom vedea o fuziune fluidă între civic și politic, între grupuri protestatare și partidele de opoziție, totul sub umbrela criticii PSD și a corupției acestuia, tema centrală a discursului de dreapta. Cei care protestează acum nu se mai constituie ca actori distincți, capabili să își articuleze o agendă și un proiect de mobilizare autonom. Dar acest lucru se poate schimba odată cu alegerile, când putem intra într-un alt ciclu al protestului, mai autonom, mai social, mai divers. Așa cum ne arată volumul de față, ideile, persoanele, rețelele nu dispar. De îndată ce guvernarea va lua anumite decizii, va abuza de putere, va exista un răspuns. Nu aflăm din volum, și de fapt din nici un volum, care este rețeta unui protest mare sau reușit. Si nici ce subiecte mobilizează cetățenii. Aflăm însă că ele devin foarte importante pentru cei care participă la ele sau le observă. În acest sens, e posibil ca protestele să spună o poveste despre nemulțumirea față de politică, dar poate mai mult una despre nevoia noastră de solidaritate, acțiune colectivă și coeziune socială.
Lect. Univ. Dr. Claudiu Crăciun