Pe firul apei. Ghid turistic al celor mai frumoase vai montane bacauane - Lucian Serban, Adina Serban

„Constiinta vietii ca drum il determina pe om sa se numeasca pe sine calator. In sens simbolic, dar si in sens concret, omul este un homo viator, incadrandu-se intr-o tipologie si avand drept trasatura dominanta o permanenta dorinta de cunoastere, de explorare”. 

Adevarata axa structuranta a zonei montane bacauane, Valea Trotusului ascunde, in bazinul sau hidrografic, nenumarate frumuseti naturale si antropice. Aceasta „mandra si bogata Prahova a Bacaului” – asa cum o caracteriza la inceputul secolului XX Alexandru Vlahuta in „Romania pitoreasca” – ofera, prin intermediul afluentilor sai, variate modalitati de petrecere agreabila a timpului liber. Cu toate acestea, atractia departarilor si efectul de tunel creat de vechea cale de legatura dintre Moldova si Transilvania (efect sustinut de un drum national acceptabil calitativ si de o cale ferata electrificata) au determinat fluxuri importante de tranzit intre cele doua foste provincii si mai putin un turism stationar, care sa permita explorarea la pas a vailor secundare, tacute si, de multe ori, ascunse printre culmile montane ale Tarcaului, Ciucului, Hasmasului si Nemirei. In plus, paradoxul psihologic al turistului modern, doritor de noi si noi meridiane, functioneaza din plin aici, pentru bacauani si nu numai: cu cat zona de exercitare a cautarilor este mai redusa spatial, polarizata de diverse centre urbane, cu atat obiectivele acestora se prefigureaza cu mai multa greutate si par a fi serbede. Desigur, decupajul teritorial propus de noi nu este adresat turistilor care isi doresc exotism cu orice pret, peisaje care sa taie respiratia prin altitudini impresionante sau dotari de talia celor existente in Emiratele Arabe Unite. Acest ghid este destinat iubitorilor de natura si pasionatilor de drumetii montane care prefera sa-si incarce bateriile mai des decat mult-asteptatul concediu de vara. Accesibilitatea acestor itinerarii, circumscrise pentru bacauani unor izocrone care nu depasesc 120 de minute de parcurgere rutiera de la domiciliu si pana la punctul de plecare pe firul apei, ofera sansa facila pentru imersii periodice in verdele tonic, fie doar si pentru cateva ore sau pentru o singura zi. Chei si cascade, abrupturi, stanci pitoresti, izvoare minerale, sate uitate, care se pierd in munte, pastravarii, paduri seculare, plaiuri cu perspective unice, monumente istorice, gospodarii traditionale, biserici de lemn si manastiri, campuri cu branduse, pensiuni atragatoare... sunt doar cateva exemple de bucurii oferite cu generozitate de catre aceste vai ispititoare, dar inca prea putin cunoscute si promovate...

Ghidul de fata reprezinta o incercare perfectibila si fara asteptari exhaustive de a aduce citadinul mai aproape de frumusetea unor locuri si oameni cu specific aparte. Unele obiective sunt, cu siguranta, cunoscute din micile opriri pe traseele transcarpatice. Altele vor fi, speram noi, surprize agreabile. Sa nu uitam ca „adevarata calatorie consta nu in a cauta noi peisaje, ci a privi cu alti ochi”, dupa cum spunea atat de inspirat Marcel Proust. Perioada actuala, in care pandemia ne-a schimbat stilul de viata aproape in totalitate, reprezinta un motiv in plus sa privim – si sa vedem! – mai atent in jur. Vom surprinde crampeie de mici mari bucurii pe care ni le putem oferi in siguranta, departe de vuietul orasului. Nu avem nevoie de aplicatii pentru a porni la drum. Avem nevoie de aplecare si de curiozitate: oare ce urmeaza daca mai facem un pas, un kilometru, pe firul apei, spre obarsie? Haideti sa descoperim!

                                                                            Autorii

RECENZII