Pana cand - Carmen Firan

Plutesc, peste acest volum de poeme, deziluziile unei intregi generatii, precum si esecurile unei
lumi care nu a mai stiut sa se reinventeze… In acelasi timp, este tonica luciditatea poetei,
observatoare atenta si uneori ironica a spectacolului uman, individual si social. Jurnalista Carmen
Firan nu respira departe de poeta cu acelasi nume, s-ar spune chiar ca aceasta carte este un fel de joc in doi. Cu seismograful verbului sunt evocate teme si dileme din stocul de deceptii si amaraciuni ale actualitatii imediate. Pe fondul unui pesimism inteligent stralucesc insa versuri care de multe ori au valoarea unor aforisme, cum ar fi „somnul turmei naste monstri”. Cu un parcurs literar impresionant intre doua continente si intre doua limbi, ba chiar intre doua vocatii profesionale, Carmen Firan ne trimite noua carte de poeme ca si cum ar fi o cometa doldora de empatie si de tandrete. Un mod de a spune ca orice indepartare de punctul nodal al existentei este urmata de tentatia irezistibila a revenirii.
Matei Visniec
*
O elegie pentru un lume spento… nu lumea consumata sau putrezita a lui Ezra Pound in cartea cu acelasi nume… dar o lume luminoasa materializata numai in inima si imaginatia poetei Carmen Firan si (posibil) in putinii membrii nepocaiti ai unei generatii zdruncinate de istorie si dezradacinare partiala. Ce se alege din lirica bogata si frumoasa din acest voiaj este o meditatie profunda asupra timpului vazut ca fapt fizic prin care noi trecem fantomatic. Timpul ramane neatins de fulgii nostri trecatori de corp, dar isi lasa poeziile graffiti pe zidul nepasator? Aceasta intrebare in culori, gusturi, esarfe si reportaj zilnic, revine insistent si irevocabil, un dar cititorului dispus sa plonjeze in adancimi.
Andrei Codrescu

RECENZII