Pamantule, sa nu fii dur! - Menno Wigman

Traducere din neerlandeza de Doina Ioanid si Jan H. Mysjkin. Traducerea acestei carti a fost subventionata de Fundatia Neerlandeza pentru Literatura (Nederlands Letterenfonds).
„Menno Wigman nu este doar cel mai interesant dintre tinerii poeti neerlandezi de azi, el pare sa vorbeasca pentru toata generatia sa”, scria Rob Schouten in 2002, imediat dupa festivalul Poetry International de la Rotterdam. „Cu o subtilitate si o eficacitate remarcabile, el exceleaza in a traduce impresiile personale si ale unei actualitati imediate in termeni si imagini care capata un caracter universal si atemporal. Acest rocker punk este pe cale sa devina un clasic.” Criticul a mers drept la tinta: azi, Menno Wigman a devenit un clasic.

Scrisul sau vine in trena romantismului intunecat, aduce o unda din epoca poetilor blestemati si poezia fín de siècle. Totusi, vesmintele extravagante de dandy nu par a fi decat deghizarea unui om care a trait cu siguranta in prezent. Poezia lui Menno Wigman este complexa, cu o puternica tusa personala, graviteaza in jurul marilor teme cu o expresivitate inconfundabila. In ea regasim melancolia innascuta, pe care nu reuseste sa si-o explice sau s-o alunge, nelinistea in fata sinelui si a lumii, singuratatea cultivata, plictiseala existentiala. Daca moartea este un laitmotiv obsedant in poezia sa, ea nu a ratat ocazia de a se invita in mod brutal in viata sa. O boala cardiaca evolutiva si incurabila i-a fost fatala pe 1 februarie 2018, la Amsterdam.

Destul. Destul. Acum, gata cu poemele.
Ziua este ca o zi, si asta-i tot.

Doar un nebun ca mine cauta un cuvant
care sa anuleze galopul timpului.
M. W.

Menno Wigman s-a nascut pe 10 octombrie 1966, la Beverwijk, in provincia Olanda de Nord. Dupa studii de limba si de literatura neerlandeza la Universitatea din Amsterdam, a lucrat ca jurnalist, redactor, buchinist si traducator (Charles Baudelaire, Gérard de Nerval, Else Lasker-Schüler, printre altii). In 1990, Wigman a devenit unul dintre cofondatorii grupului punk Human Alert, al carui baterist avea sa fie un intreg deceniu. Ambianta fundamentala a volumului sau de debut, Vara toate orasele put (1997), este evident impregnata de poezia fín de siècle. In 2006, cu ocazia evenimentului „Ziua poeziei“, a scos o placheta de zece poeme, Lumea seara, cu un tiraj de 15. 000 de exemplare. Pe langa volumele de poeme, a publicat in 2006 Azilul, jurnalul celor trei luni petrecute la alienatii mintal de la Den Dolder, ca scriitor in rezidenta, iar in 2010, Scapati-ne de poeti, un volum cu eseuri despre poezie. In 2016, a publicat un ultim volum: Neglijent cu fericirea, scris dupa brusca sa spitalizare, cauzata de insuficienta cardiaca. S-a stins din viata pe 1 februarie 2018, la Amsterdam.

RECENZII