Palatele Clujului / Palaces of Cluj / Kolozsvari Palotak - Ancuta-Lacrimioara Chis

Termenul „palat” provine din limba latina, Palātium fiind una dintre cele sapte coline ale Romei, unde imparatul Augustus Cezar (27 i. H. - 14 d. H.) si-a stabilit resedinta.

Modesta vila a lui Cezar a fost extinsa de cei care i-au urmat la conducerea statului, si astfel Palātium a intrat in constiinta publica, atat ca localizare geografica dar si ca denumire pentru resedinta imperiala.

Cel mai vechi palat cunoscut astazi a fost construit in Teba de catre regele Tutmes lll a carui domnie a fost intre anii 1504-1450 i. H. Palatele nu sunt doar imobile impunatoare inaltate din blocuri masive de piatra, in Asia, constructiile din lemn ale imparatilor sau nobililor, inzestrate cu vaste gradini interioare, sunt de asemenea incluse in categoria palatelor.

De la sfarsitul Evului Mediu termenul „palat” a fost utilizat in sens larg pentru casele nobililor de toate rangurile din Franta, Anglia sau Spania, pentru sediul papal de la Avignon, pentru locuintele inaltei burghezii, dar si pentru numeroasele cladiri publice sau private care exclud functia de locuinta. In modernitate, in multe limbi, titulatura de „palat” a devenit si mai flexibila, acoperind prin inteles nu doar cladiri cu functiuni administrative (Palatul de Justitie, Palatul Prefecturii), ci si referiri la diverse constructii care prin rol si functionalitate definesc sau adapostesc o autoritate in domeniu (Palatul Culturii, Palatul Copiilor, Palatul Casatoriilor).

Fara a primi in mod oficial denumirea de „palat”, numeroase cladiri sunt cunoscute in mentalul colectiv drept palate, deoarece, la nivel local, intelesurile devin mult mai nuantate, asa cum de altfel precizeaza si marile enciclopedii. Importanta locativa sau administrativa a unei cladiri, ori dimensiunile ei ii confera un statut special in urbe, descoperind noi valente arhitecturale, sociale si culturale, in functie de perioada in care a fost construita, astfel incat aceasta este incarcata simbolic cu o titulatura care pare uneori exagerata daca facem comparatii la scara universala, insa ea este perfect adaptata locului,  timpului si rolului sau social, elemente care, atat in vocabularul urban, cat si in lucrari de  specialitate, au marele merit de a nominaliza particularitatile locale.

Dimensiunile si importanta pot sa para asadar discordante daca se compara palate din diverse parti ale lumii, insa in Cluj, alaturi de casele nobiliare, si alte cladiri de mari dimensiuni construite la sfarsitul  secolului al XIX-lea si inceputul secolului al XX-lea au primit denumirea de „palate”, astfel ca in acest album prezentam 35 de palate impartite in cinci categorii: palate nobiliare, palate nobiliare mici, palate cu locuinte si spatii comerciale pentru inchiriat sau cu functiune de hotel, palate construite pentru institutii si palate in acceptiune moderna.
 

RECENZII