Pachet format din 5 titluri Luni de fiere, O scurta eternitate de Autorul Pascal Bruckner

O scurta eternitate, Filosofia longevitatii

Ce s-a schimbat din 1950 pana azi? Speranta de viata a crescut cu 30 de ani, echivalentul in timp al unei vieti din secolul al XVII-lea. Dupa 50 de ani, omul experimenteaza un fel de suspendare: nu mai este tanar, dar nu e nici batran cu adevarat. Un progres extraordinar, care schimba totul: legaturile dintre generatii, viata emotionala si cea familiala, insusi destinul nostru.

Luni de fiere

Orice forma de iubire atat de armonioasa adaposteste fie o drama, fie o farsa latenta. Si pana si la cel mai cinstit om ramane intotdeauna destula stofa ca sa faci un ticalos. (...) Daca exista o maniera nobila de a-l iubi pe celalalt pana si-n slabiciunile lui, exista un fel meschin de a-l vlagui insistand asupra celor mai neinsemnate neputinte ale sale. - Pascal Bruckner
 
Oare e bine sa traim in conventia de a fi impreuna cu cineva pana la sfarsitul vietii, cu riscul de a ne distruge reciproc? Roman-cult plin de idei revolutionare, Luni de fiere a devenit lectura obligatorie pentru toti cei care isi doresc libertatea sau libertinajul in cuplu. Pascal Bruckner vorbeste aici despre criza cuplului modern, satul de monogamie si traditionalism.
 
Cartea a fost ecranizata de Roman Polanski in 1992.
 
Ca acele fiinte care repeta-ntruna singura aventura a existentei lor, imi povestesc viata cui vrea s-o asculte, doar cuvintele ma mai ajuta sa-mi exorcizez destinul, sa reinnod firele pe care accidentul le-a rupt. O Penelopa pe dos, care reconstituie o tapiserie sfasiata, vorbesc ca sa continui sa exist.
 
Luni de fiere traseaza in cel mai mic detaliu limitele psihologice ale placerii sexuale. - The Guardian
 
O carte care are curajul de a explora in profunzime problemele si sentimentele unei casnicii. - Roman Polanski
 
Nascut la Paris in 1948, Pascal Bruckner este romancier si eseist, o figura emblematica a intelectualitatii franceze. La Editura Trei au aparut toate romanele sale: Casa ingerilor, Hotii de frumusete, Care dintre noi doi l-a nascocit pe celalalt?, Iubirea fata de aproapele, Capcaunii anonimi, Copilul divin, Palatul chelfanelii, Iubito, eu ma micsorez!…, Pazea, se ntoarce Mos Craciun!, Paria, Fiul cel bun, volumul de dramaturgie Ce doreste domnul?, precum si volumele de eseuri Noua dezordine amoroasa, Fanaticii apocalipsei, Paradoxul iubirii, Casatoria din dragoste, Euforia perpetua, Mizeria prosperitatii, Tirania penitentei. Eseu despre masochismul occidental, Intelepciunea banilor, Un rasism imaginar.

Un rasism imaginar, Islamofobie si culpabilitate

Exista indeajuns de multe rasisme adevarate ca sa mai inventam si unele imaginare. De treizeci si cinci de ani, termenul de „islamofobie" a anihilat orice discurs critic despre islam. Scopul lui dublu este de a-i reduce la tacere pe occidentali si de a-i descalifica pe musulmanii reformatori. O mare religie precum islamul nu e reductibilă la un singur popor, dat fiind că are o vocaţie universală. Iar să nu o supunem examinării, proces prin care au trecut, timp de secole, creştinismul şi iudaismul, înseamnă să o menţinem în dificultăţile cu care se confruntă astăzi. Şi să-i condamnăm pentru totdeauna pe adepţii ei la rolul de victime, absolviţi de orice responsabilitate pentru violenţele comise în numele său.

Un an si o zi

Jezabel Thevenaz vrea sa indeplineasca ultima dorinta a tatalui sau, rostita pe patul de moarte: sa duca un ceas conceput de el unui bun prieten din Montreal. Este vorba de un mecanism unic, a carui menire e cu totul alta decat sa indice ora.
In timp ce survoleaza Groenlanda, avionul lui Jezabel e prins intr-o furtuna cumplita si aterizeaza fortat pe un aeroport anonim din nordul Statelor Unite. Jezabel se adaposteste la Plazza, un hotel darapanat si labirintic, unde inchiriaza o camera pentru o noapte.
Dar, cand se trezeste, incepe cosmarul: afla de la receptie ca nu este cazata acolo de o zi, ci de… un an! Sa fie oare o farsa sinistra?

Ce doreste domnul? Craciun la palat

Ce doreste domnul? este o comedie absurda, care parodiaza pana la grotesc frecventele contexte ale societatii de consum: ofertele excesive, denumirile pretentioase, erorile, mediocritatea si comunicarea superflua.
Craciun la palat este o comedie politica de situatie care face aluzie la Franta contemporana, dar ale carei implicatii sunt valabile in orice context, inclusiv in cel haotic si tulbure al Romaniei de azi.
 

RECENZII