Omul pentru sine. O cercetare asupra psihologiei moralei - Erich Fromm. Traducere de Bogdan Boghitoi

Pornind de la celebra sentinta dostoievskiana – „Daca Dumnezeu nu exista, atunci totul este permis" – unii au deplans declinul autoritatilor religioase si al idealurilor morale, iar altii au conchis ca singurul principiu de viata care ne ramane este cel al luptei pentru supravietuire, observa Fromm. Ca raspuns la bulversarea valorilor din secolul trecut, cartea de fata aduce argumente filosofice si socio-psihanalitice pentru o intoarcere a omului la sine, pentru o noua "arta de a trai". Etica "umanista", propusa de Fromm, se vrea o alternativa la etica "autoritara", motivata de culpa si supunere tematoare. Noua morala se va ghida, astfel, dupa gradul in care reusim sa ne actualizam potentialul - acesta va fi criteriul in functie de care vom decide ce ne este permis sau interzis din punct de vedere moral. Caci, in loc de a ne trata propria persoana ca pe o marfa (dupa cum ne incurajeaza "orientarea mercantila" de astazi), menirea noastra va fi sa ne realizam potentialul. "Binele" este, astfel, redefinit ca afirmare a vietii si actualizare a posibilitatilor umane, iar "raul" este echivalat cu degradarea puterilor noastre omenesti. 

 

Erich Fromm (1900–1980), sociolog si psihanalist, s-a format in cadrul Scolii de la Frankfurt, pentru ca in 1933 sa emigreze in SUA. Din cartile sale traduse la Editura Trei, amintim: Arta de a iubi, Budismul Zen si psihanaliza, Arta de a fi si Fuga de libertate

 

Cuprins
Cuvant‑inainte

I. Problema 

II. Etica umanista: stiinta aplicata a artei de a trai
1. Etica umanista si etica autoritara 
2. Etica obiectiva si etica subiectiva 
3. Stiinta omului 
4. Traditia eticii umaniste 
5. Etica si psihanaliza 

III. Natura umana si caracterul
1. Conditia umana
A. Slabiciunile biologice ale omului 
B. Dihotomiile existentiale si istorice ale omului 

2. Personalitatea
A. Temperamentul 
B. Caracterul 
(1). Conceptia dinamica despre caracter 

(2). Tipuri de caracter: orientarile neproductive 
(a) Orientarea receptiva
(b) Orientarea exploatatoare 
(c) Orientarea tezaurizatoare 
(d) Orientarea mercantila 

(3). Orientarea productiva 
(a) Caracteristici generale 
(b) Dragostea productiva si gandirea productiva

(4). Orientari in procesul de socializare 
(5). Combinatii ale diferitelor orientari 

IV. Problemele eticii umaniste 
1. Egoism, iubire de sine si interes personal

2. Constiinta morala si apelul adresat omului de intoarcere la sine 
A. Constiinta morala autoritara
B. Constiinta morala umanista

3. Placere si fericire 
A. Placerea ca un criteriu de evaluare 
B. Tipuri de placere 
C. Problema mijloacelor si scopurilor

4. Credinta ca trasatura de caracter

5. Puterile morale ale omului 
A. Omul — bun sau rau?
B. Refulare si productivitate
C. Caracter si judecata morala 

6. Etica: absolut vs. relativ, universal vs. imanent social 

V. Problema morala contemporana 

Multi cititori poate vor fi surprinsi de faptul ca un psihanalist se ocupa de probleme de etica si mai ales ca imbratiseaza ideea ca psihologia nu numai ca trebuie sa demaste judecatile etice gresite, ci poate sa si intemeieze norme de conduita obiective si valide. Aceasta pozitie contrasteaza cu tendinta dominanta in psihologia moderna, ce pune accentul pe „ajustare", nu pe „bine", plasandu-se in tabara relativismului etic. 
- E. Fromm

Pentru a intelege vocea propriei constiinte, va trebui sa ne ascultam, iar asta e exact ceea ce este cel mai greu pentru majoritatea oamenilor din civilizatia noastra. Ascultam orice voce si pe oricine, dar nu pe noi insine. Suntem constant expusi zgomotului opiniilor care ne asalteaza din toate partile: din filme, ziare, de la radio sau din vorbaria cotidiana. Si, astfel, ratam sansa de a pleca urechea catre noi insine si continuam sa ne ignoram constiinta morala. 
- E. Fromm

 

Format: 130 x 200 mm, paperback cu clape