O istorie a muzicii universale. Set 4 volume - Ioana Stefanescu

Preț: 200^,00 lei

Disponibilitate: stoc indisponibil

alertă stoc

Autor: Ioan Stefan

ISBN: 6422374004790

Editura: Grafoart

Anul publicării: 2019

Categoria: Stiinte

DESCRIERE

Pachetul contine:

1. O istorie a muzicii universale, volumul 1. De la Orfeu la Bach - Ioana Stefanescu

2. O istorie a muzicii universale, volumul 2. De la Bach la Beethoven - Ioana Stefanescu

3. O istorie a muzicii universale, volumul 3. De la Schubert la Brahms - Ioana Stefanescu

4. O istorie a muzicii universale, volumul 4. De la Rossini la Wagner - Ioana Stefanescu

O istorie a muzicii universale, volumul 1. De la Orfeu la Bach - Ioana Stefanescu

Sunt oameni care raspund nedreptatilor doar prin munca lor darza si pasionata, singura arma ce lasa o binecuvantata urma a trecerii lor prin viata. Cine este Ioana Stefanescu?! ma intreba de curand un fost student de-al meu. Un slujitor al muzicii ce face parte din aristocratia generatiei de intelectuali care a apartinut valului de intunecime ce a umbrit timp de jumatate de secol istoria culturii noastre. Recunoasterea meritelor sale a inceput la Bayreuth, in vara anului 1973, cand a tinut cursuri tinerilor veniti din lumea intreaga pentru a asista la festivalul anual „Wagner”. Era anul in care D-sa incheiase cu nota maxima anii de doctorantura la Conservatorul din Cluj-Napoca, incununati cu o diploma pe care autoritatile de la Bucuresti i-au acordat-o dupa trecerea a doi ani. Au urmat si dovezile de pretuire venite de la Brahms-Gesellschaft din Baden-Baden, in a carui ambianta a fost an de an invitata pentru a participa la evenimente muzicale, sau pentru a se documenta in activitatea sa muzicologica in linistea ce domneste la vila-muzeu de la poalele Padurii Negre (Brahmshaus).

Publicarea acestui ciclu de volume este un eveniment in actuala noastra activitate editoriala, dat fiind ca pana acum nu avem in romaneste O istorie a muzicii universale de probitatea stiintifica si de tinuta spirituala a vastei lucrari scrise de dr. Ioana Stefanescu.

„In exilul muncii invatam ce e rabdarea si - prin aceasta - ce este puterea, care, la randul ei, ne daruie eterna tinerete izvorata din entuziasm”, sunt cuvinte desprinse din autobiografia lui Wagner, care par a fi o rasplata data autoarei acestei carti despre istoria operei romantice. - Prof. George Pascu

O istorie a muzicii universale, volumul 2. De la Bach la Beethoven - Ioana Stefanescu

Pentru o scurta durata, anul 1787 ii reuneste la Viena pe Haydn, Mozart si Beethoven. Joseph Haydn (1732-1809) avea la acea data 55 de ani si se afla in pragul gloriei... Wolfgang Amadeus Mozart (1756-1791) scrisese pana la aceasta data cea mai mare parte a imensei sale creatii, avand 31 de ani, iar Ludwig van Beethoven (1770-1827), in varsta de 17 ani, venise la Viena pentru perfectionarea maiestriei componistice. In 1792, cand Haydn (venind de la Londra) si Beethoven (venind de la Bonn) se intorc la Viena, nu mai gasesc nici cel putin mormantul lui Mozart. Luceafarul Vienei fusese ingropat in groapa comuna... - Wilhelm Georg Berger

Geniul lui Mozart trece ca o cometa, intr-o strafulgerare unica, peste firmamentul muzicii clasice. In el pare ca arde intreg trecutul, cu o lumina incandescenta ce va starui de-a pururi peste orice devenire... - Tudor Ciortea

Beethoven - iata omul care ne va mangaia de pierderea lui Mozart. - Johann Baptist Cramer

... Fie ca sacrificiile ultimelor cinci decenii din istoria culturii romanesti sa readuca lumina dreptatii si a iubirii cantate de Beethoven in ultima pagina a simfoniilor sale; fie ca forta realizarilor acestui creator fara auz sa-si poarte in veci semnificatia naturii ei divine. - Ioana Stefanescu

O istorie a muzicii universale, volumul 3. De la Schubert la Brahms - Ioana Stefanescu

De la Schubert la Brahms, asa cum anunta titlul acestui al III-lea volum al ciclului, nu inseamna o cale prea lunga, dat fiind ca de la data la care Schubert paraseste viata (19 noiembrie 1828) pana la cea in care se naste Brahms (7 mai 1833) nu trec decat cativa ani. Cu toate acestea, cei doi creatori ilustri ai romantismului muzical prezinta atribute ce ofera conturarea unei posibilitati de periodizare a cursului istoric din arta compozitiei, pentru ca Schubert apare cu rol determinant in ceea ce priveste procesul de transformari survenit in relatia dintre creatie si creator (ca mesager liber al ideilor timpului), iar Brahms, compozitor ce face parte din randul artistilor noi, beneficiari ai gandirii eliberate de obligatiile specifice muzicianului angajat, se impune ca adept al idealurilor estetice beethoveniene printr-o arta cu sensuri si cu trasaturi de particularitate ce-i dau dreptul la nemurire. Pe aceasta intalnire a celor doi poli ai unui romantism muzical care-si mentine radacina in gandirea ce a condus compozitia muzicala De la Orfeu la Bach (volumul I) si De la Bach la Beethoven (volumul II) isi gaseste sprijin incercarea de periodizare a unui material extrem de bogat si de diversificat, asa cum acesta se prezinta in desfasurarea erei romantice.

Cu mult mai grea s-a dovedit a fi fost munca de organizare a materiei (cu desfasurare de-a lungul secolului al XIX-lea) care, in pofida faptului ca apartine unei epoci relativ restranse, prezinta manifestari extrem de eterogene ca substanta, forma, limbaj. Nici una din cele cateva posibilitati de structurare a lui nu a reusit sa aduca limpezime deplina. Criteriul cronologic - cel care tenteaza in primul rand pana istoricului - prilejuieste obstacole neasteptate in ceea ce priveste manifestarile de referinta ale unor contributii, cum ar fi cele ce apar stralucitoare doar intr-o perioada a vietii (fie timpurie, cum prezinta creatia lui Rossini, fie tarzie, creatia lui Bruckner).

O istorie a muzicii universale, volumul 4. De la Rossini la Wagner - Ioana Stefanescu

Datorez cititorilor nostri o explicatie in legatura cu exceptia pe care o prezinta cuprinsul acestui volum - al patrulea - din ciclul O istorie a muzicii universale.

Pentru ca in paginile lui nu va mai putea fi urmarita decat prezenta unui singur gen din randul celor ce au contribuit, epoca de epoca, la treptata imbogatire a artei componistice, o arta ce nu lasa unne imediat-palpabile in ambianta noastra materiala, ci doar in universul sufletesc al fiecaruia dintre noi.

S-a intamplat ca cel de-al treilea volum, al carui cuprins urmarea creatia secolului al XIX-lea (dupa cum anunta si titlul - "De la Schubert la Brahms"), sa fie reprezentat de compozitori ce au lasat urme nepieritoare in domeniul cameral, concertant, simfonic sau vocal-simfonic, genul operei fiind ocolit, sau - atunci cand aparea strecurat printre realizarile unora dintre ei - sa nu fi fost reprezentativ. Printre acestia s-a impus insa si numele unor ilustri contemporani ce au excelat numai in genul operei, incercarile lor in diferite alte genuri ale muzicii culte ilustrandu-le trecator fie inceputurile, fie sfarsitul afirmarii lor.

Un asemenea vast si valoros material componistic a impus necesitatea unei modificari in structura formei initial fixate. Rezultatul? Realizarea acestui al patrulea volum - Opera romantica -, subiect ce dadea posibilitatea unei detasari de intreg si de tratare a lui de sine statator. Pomind din Italia - patria natala a acestui gen muzical destinat actiunii scenice - Rossini este cel ce anunta zorii viziunii romantice prin ultima sa opera (Wilhelm Tell), iar mai tinerii sai contemporani - Bellini, Donizetti, Verdi - sunt cei ce i-au urmat indeaproape, adancind si diversificand trasaturile unei estetici ce raspundea imperativelor vremii. O gandire estetica ce ajunge sa invinga voga manierei grand opera si in metropola franceza - ce continua sa se impuna ca centru de greutate al culturii europene - prin capodoperele lui Gounod si Bizet, ca si prin realizarile unor talentali contemporani ai lor. Iar in ceea ce priveste viata muzicala a marilor orase de pe intinsul germanic, aceasta s-a bucurat si mai devreme de improspatarea adusa pe scenele teatrelor lor de Weber, prin opere ce ilustrau zorii unui sprijin entuziast pe date ale spiritualitalii specific germane, ca si de cea a lui Wagner, compozitorul romantic ce va ajunge sa faca un pas hotarator catre ceea ce el numea "muzica viitorului". - din Cuvant inainte