O istorie a istoriografiei - Greta-Monica Miron

CUPRINS

MULTUMIRI

ARGUMENT

CE ESTE ISTORIOGRAFIA? CATEVA PUNCTE DE VEDERE

ORIENTUL ANTIC SI INREGISTRAREA FAPTELOR ISTORICE

ISTORIA IN GRECIA ANTICA
De la timpul mitic la timpul istoric. De la poezie la proza istorica
Cele doua fete ale istoriei: Herodot si Tucydides
Istorie culturala – istorie politica
Fondatorii in ochii posteritatii
Pentru o istorie universala si o istorie pragmatica. Polybios
Concluzii. Deschizatorii de drum

ISTORIA IN ROMA ANTICA
Istoria in mituri si poeme
Inceputurile istoriografiei
Istoria in Roma republicana. Retorica. Justificare. Morala
Loialitate istorica. Glorificarea Romei. Titus Livius
Istoria ca analiza a vietii politice. Tacitus
Sfarsitul. Un grec pasionat de istoria Romei. Ammianus Marcellinus
Concluzii. De la imitatie la originalitate

ISTORIOGRAFIA CRESTINA
Profilul intelectualului crestin
Istoria in cheie moralizatoare. Lactantius
Cronologia comparata. Perceptia asupra timpului
Istoria ecleziastica. Eusebiu din Cezareea
Cele doua cetati. Filosofia istoriei la Augustin
Concluzii. Locul istoriei in cunoasterea umana

ISTORIOGRAFIA MEDIEVALA
Mostenirea antichitatii si a istoriografiei crestine
Statutul istoriei in Evul Mediu
Ce s-a inteles prin istorie? Cum se scrie istoria?
Naratorii de „istorii barbare”
Istorie politica si mituri fondatoare in istoriografia engleza
Istoria dinastica franceza. Marile Cronici ale Frantei
Concluzii. Un scris istoric medieval rudimentar?

ISTORIOGRAFIA UMANISTA RENASCENTISTA
Introducere. Noi fete ale istoriei
Italia
Intoarcerea la antici. Petrarca
De la anticari la istorici. Istoria cetatii
Reinvierea unei lumi trecute. Tema ruinelor
Limba isi are istoria ei. Critica filologica si istorica
Teoria istoriei in secolul al XVI-lea. Conceptul „vera historia”
Istorie si politica in secolul al XVI-lea. Fortuna si virtù in istorie
Concluzii. O noua viziune asupra istoriei
Franta
Scris istoric, diplomatie, regalitate
Istorie monarhica. Istorie patriotica
„Istoria istoriilor”. Principii ale scrierii istoriei
Originea natiunii. Mitul troian
Concluzii. Fatete ale scrisului istoric
Anglia
Inceputuri
Istoria anticarilor. Redescoperirea trecutului englez
Istorie si mit. Cautarea originilor
Concluzii. Istoria anticarilor in durata lunga
Germania
Inceputuri. Modele italiene si particularitati germane
Istorie universala, locala si statala
Concluzii

POLEMICA ECLEZIASTICA SI ISTORIE
Rosturile istoriei in dezbaterea confesionala
Istoria ca justificare a dogmei
Centuriile de la Magdeburg
Replica catolica. Annales Ecclesiastici
Concluzii. Prin polemica spre critica

ERUDITIA SI CRITICA DOCUMENTULUI IN SECOLUL AL XVII-LEA
Critica filologica
Istorie – adevar – pietate. Critica diplomatica

ISTORIOGRAFIA ILUMINISTA
Continuitati. Prin critica in cautarea adevarului
Noi forme de sociabilitate. Saloane. Academii. Societati
Vocabular iluminist
Franta
Profilul unui om de litere, filosof si istoric: Voltaire
Voltaire si Montesquieu. Istorie cosmopolita versus istorie juridica
Spre depasirea istoriei politice. Civilizatie. Moravuri
Anglia
Istoria ca delectare si educatie
Rolul integrator al istoriei. Istoria Scotiei
Intoarcerea spre antichitate
Aufklärungul german
Institutionalizarea istoriei
Istoria lumii intre traditia medievala si influente iluministe

ISTORIOGRAFIA ROMANTICA
Caracteristici. Teoreticieni
Franta
Context politic si scris istoric
Istoria ca analiza si naratiune. François Guizot
Istoria ca reinviere a vietii trecute. Jules Michelet
Anglia
O istoriografie optimista

ISTORISMUL GERMAN
Istorismul. Definitii
Istoristul prin excelenta. Leopold von Ranke
Spre cunoasterea istorica prin documentul de arhiva
Definirea unui teritoriu de cercetare. Istorie-filosofie-arta
Istoria „asa cum in mod esential s-a intamplat”
Istorie si natiune. „Scoala prusaca” de istorie
Cunoastere si metoda istorica. Pentru o stiinta a istoriei
Istorie si politica. Theodor Mommsen
Critica istorismului
Friedrich Nietzsche
Kulturgeschichte versus istorie politica. Karl Lamprecht

AMBITIA STIINTIFICA A ISTORIEI. TENDINTE IN ISTORIOGRAFIA FRANCEZA
Naturalismul istoric si istoria dubitativa
Pozitivismul
Scoala metodica. Critica documentului

A SCRIE ISTORIE IN SECOLUL XX. REVISTA ANNALES
Intemeietorii
Infiintarea revistei. O noua viziune asupra scrierii istoriei.
Crearea unei scoli a „Analelor”
Alte timpuri. Noi generatii
Istoria mentalitatilor
Concluzii. „Analele” – o traditie in schimbare

BIBLIOGRAFIE

LISTA SURSELOR PENTRU IMAGINILE REPRODUSE IN TEXT