Moara cu noroc - Ioan Slavici

Nuvela psihologica Moara cu noroc, de Ioan Slavici, face parte din colectia de Bibliografie scolara recomandata, coordonata de prof. MARIANA BADEA. Utila pentru cunoasterea principalelor opere literare studiate la scoala, colectia se remarca printr-o atenta ingrijire a textelor, astfel incat copiii carora li se adreseaza aceste titluri sa beneficieze de o experienta a lecturii folositoare, menita sa accentueze aplecarea spre literatura romana si spre scriitorii care au marcat diversele perioade si curente.

Scriitor, jurnalist, pedagog si membru corespondent al Academiei Romane, IOAN SLAVICI (1848-1925) a fost considerat un „instrument de observatie excelent” al mediului rural de catre criticul George Calinescu si este unul dintre cei patru mari clasici ai literaturii romane.

Printre cele mai importante scrieri literare ale lui Ioan Slavici se numara nuvelele Moara cu noroc si Padureanca, precum si romanul Mara, iar memoriile sale, publicate in volumul Amintiri, au o importanta deosebita pentru istoria literaturii romane. Influentata de viata satului ardelean, opera literara a lui Ioan Slavici reprezinta o fresca a moravurilor si a comportamentului oamenilor in functie de pozitia lor sociala. Nuvela psihologica Moara cu noroc, a carei actiune are loc in satul transilvanean din a doua parte a secolului al XIX-lea, trateaza consecintele pe care dorinta de imbogatire le poate avea asupra destinului uman. Nuvela a fost publicata in anul 1881, in volumul Novele din popor, alaturi de alte nuvele ale scriitorului, precum Popa Tanda, Gura satului, O viata pierduta, La crucea din sat, Scormon si Budulea Taichii. Majoritatea criticilor o considera una dintre cele mai importante creatii ale autorului, alaturi de Padureanca si romanul Mara.

Impreuna cu Ion Creanga, Slavici este cel care a pus bazele prozei moderne.

                                                               xx

„Omul sa fie multumit cu saracia sa, caci, daca e vorba, nu bogatia, ci linistea colibei tale te face fericit.” (Ioan Slavici)

RECENZII