Mihai Eminescu. Nebanuitele enigme ale nuvelei Sarmanul Dionis - Virgil Ene

Profesorul Virgil Ene, medicul, continua: „cunoscand faptul ca Eminescu este un om de stiinta de profesie astrofizician, care cu o imaginatie halucinanta a elaborat peste 50 de anticipatii stiintifice, si bazati pe eseurile lui Albert Einstein, cum ca stiinta se dezvolta datorita imaginatiei, putem emite urmatoarea supozitie indrazneata dar credibila ca previziunile ar putea fi considerate drept un program de dezvoltare al stiintei astrofizice, care s-a realizat deja in timp, de 150 de ani incoace.
intrucat la realizarea acestui program si-au dat concursul savanti astrofizicieni din toata lumea, multi distinsi cu premiul Nobel, putem afirma fara falsa modestie ca ganditorul acestui program, Mihai Eminescu, este primul savant astrofizician ce depaseste limitele poporului care l-a dat, si ca este, de fapt, un cetatean al cosmosului, un geniu al absolutului.

Iar daca el n-ar fi ascuns acest program in versuri, ci l-ar fi scris in proza, pe intelesul tuturor, cum a facut-o Jules Verne, de exemplu, ar fi fost considerat inca din vremea lui de catre lumea stiintifica un mare astrofizician.

Am ajuns la aceasta convingere gandind ca fascinantele lui idei ca: relativitatea generala, geneza si apocalipsa lumii, ciclicitatea universului in doua perioade de micro si macro univers, in care atomul de hidrogen este dominant, iar big-bang-ul s-a produs in tot spatiul; ca universul e in continua miscare in care „sorii se sting si stelele pica”, iar materia, timpul si spatiul n-au nici inceput si nici sfarsit.

Iata numai cateva viziuni, care gandite de el au fost realizate de altii, fapt similar petrecut cu microundele (CFM), care gandite de Alphern si Bernard au fost descoperite mai tarziu, de Penzias si Wilson.

O alta concluzie legata de descoperirea acestor previziuni si de realizarea lor pana in timpul nostru constituie o predictie a unor mari eminescologi, ca Zoe Dumitrescu-Busulenga, Gavril Istrate si Edgar Papu, care a fost indeplinita. Ca urmare, noi cei de astazi, avem privilegiul de a ne socoti mai contemporani cu Eminescu decat cei care au trait pe vremea lui”

De ce, la 164 de ani de la nasterea lui Eminecu si la 142 de ani de la scrierea nuvelei Sarmanul Dionis, decospirarea nebanuitelor ei enigme, ne-o spune tot medicul Virgil Ene, chiar de la inceputul expunerii si comentarii prefatei la cartea sa: Mihai Eminescu. Nebanuitele enigme ale nuvelei Sarmanul Dionis:

”Nuvela Sarmanul Dionis, scrisa de Mihai Eminescu si citita in data de 1 septembrie 1872 la Junimea, n-a fost inteleasa de cei prezenti, iar memorialistul G. Panu a etichetat-o drept o enigma. De atunci si pana astazi, desi a fost citita de toti eminescologii, si apreciata, din punct de vedere al formei, drept o capodopera a prozei literare romane, fondul ei a ramas pe mai departe neinteles. Aceasta mare realizare, a decriptarii acestei taine, am realizat-o noi, dupa 142 de ani, in lucrarea de fata.

Dintr-un punct de vedere, ea se aseamana cu celebrul Codex Rohonczi, care se afla inca din anul 1100 la Budapesta, si n-a putut fi citit, fiindca era redactat intr-o limba necunoscuta. Misterul a fost dezlegat de arheologul literar Viorica Enachiuc, in 1983, dupa douazeci de ani de munca. Ea a descoperit ca este scris intr-o limba latina vulgara, limba daco-romana, cu un alfabet dacic, format din aproximativ 150 grafeme asemanatoare cu cele americane...