Memoriile unui ofiter de informatii - Ion Grosu

 

Lucrarea reprezinta marturia de viata si, mai ales, de profesiune militara a colonelului Ion G. Grosu (1897-1981). Intrat in randurile armatei in anul cand Romania se angaja in Razboiul pentru intregirea neamului (1916-1919), el avea sa cunoasca dezastrul de la Turtucaia si prizonieratul in Bulgaria. In perioada interbelica Ion Grosu si-a desavarsit pregatirea militara prin frecventarea cursurilor Scolii Superioare de Razboi si a urcat treptele ierarhiei militare, indeplinind functii de raspundere, dovada a devotamentului sau fata de institutia militara si a competentei sale in indeplinirea misiunilor incredintate. Odata cu intrarea Romaniei in cel de-al Doilea Razboi Mondial, Ion Grosu s-a aflat din nou pe campul de lupta, fiind avansat la gradul de colonel. Participant atat la Campania din Est, cat si la cea din Vest, el si-a facut datoria cu maxima constiinciozitate, convins ca servea interesul national si ca trebuia sa-si mobilizeze resursele intelectuale si fizice pentru a indeplini obligatiile sale de militar. 
Amintirile colonelului Ion Grosu ofera informatii pe cat de bogate si variate, pe atat de valoroase despre institutia militara, despre participarea armatei romane la cele doua razboaie mondiale, despre corpul militar (ofiteri, subofiteri, soldati), despre climatul din armata si mentalitatile militare, despre episoade mai putin cunoscute, precum cazul generalului Gheorghe Avramescu (februarie–martie 1945).