Medgidia, orasul de apoi - Cristian Teodorescu

In anii’40 ai secolului trecut, in Medgidia totul este calm si fiecare pare sa-si vada de treburile lui, pina cind ecoul razboiului ajunge si aici. Micul tirg este brusc insufletit de pasiuni omenesti si de lupte politice cu mize mai mici sau mai mari. In decorul sau autorul„filmeaza”, cu maxima acuitate si fidelitate a imaginii, secvente memorabile din vremea razboiului, a rebeliunii legionare ori a ocupatiei sovietice. Mersul implacabil al istoriei se reflecta, amplificat pina la teroare sau chiar pina la grotesc, in viata locuitorilor, schimbindu-le uneori definitiv destinul.
 
„Cristian Teodorescu din Medgidia, de profesie croitor literar, a taiat o bucata din Dobrogea si a facut din ea un costum impecabil, asa cum se purta pe vremea marilor scriitori. Trebuie spus ca Dobrogea are stofa, iar cine nu stie nimic despre cum poti ramine fermecat de praful, apele, oamenii si de infinitele ei povesti are acum o buna ocazie sa afle. Cele o suta de triburi ale Dobrogei fac impreuna un mic Babilon fratern si isi traiesc, netulburate, tihna de o mie de ani. Teodorescu a avut noroc si le-a fotografiat in secunda miraculoasa a copilariei lui. Dupa aceste imagini rare a cusut apoi o carte extraordinara, ajunsa la moda inca din tipar.” (Doru Buscu)

 

Cristian Teodorescu s-a nascut la Medgidia, in 1954. A absolvit Facultatea de Filologie, sectia romana-engleza, a Universitatii din Bucuresti. A inceput sa scrie proza de la 14 ani, pentru revista Vinatorul si pescarul sportiv. A debutat editorial in antologia Desant ’83 (Cartea Romaneasca, 1983). In 1985 ii apare volumul de povestiri Maestrul de lumini, la Editura Cartea Romaneasca (reeditat in 2005), urmat in 1988 de romanul Tainele inimei, la aceeasi editura. In 1991 publica la Editura Alex Faust repovestit baietilor mei, Petre si Matei, apoi Povestiri din lumea noua (RAO, 1996), Ingerul de la benzinarie (povestiri, Paralela 45, 2002), Maestrul de lumini si alte povestiri (Curtea Veche, 2005) si romanele Medgidia, orasul de apoi (Cartea Romaneasca, 2009 ; Polirom, 2012) si Soseaua Virtutii. Cartea Ciinelui (Cartea Romaneasca, 2015). A primit Premiul de debut al Uniunii Scriitorilor (1986), Premiul Academiei Romane (1990), Premiul pentru proza scurta (1997) si Premiul pentru roman ale Uniunii Scriitorilor (2010), precum si alte premii ale unor ziare si reviste. Povestirile sale au fost traduse in Olanda, Franta, Statele Unite, Muntenegru, Polonia si Ungaria.