Mara - Ioan Slavici

Romanul Mara, cea mai cunoscuta opera a lui Ioan Slavici, a fost publicat initial in revista Vatra, iar in volum a aparut in 1906. Este un roman al initierii si al formarii (bildungsroman) ce prezinta trecerea a doi copii, Persida si Trica, de la copilarie la maturitate. Mara este personajului principal al cartii, in jurul careia este construita actiunea. Tema romanului o constituie fresca sociala a lumii ardelenesti, cu moravurile ei specifice, asezata la interferenta satului cu orasul, intr-un targ ardelenesc. Actiunea este plasata la sfarsitul secolului al XIX-lea si inceputul secolului al XX-lea.

„Pentru prima oara in Mara autorul vede, fara dubiu, in ban, o valoare pozitiva, iar in energia intreprinzatoare a eroinei un fapt foarte stimabil. Vechiul tip de tragedie nu mai e posibil.
Mara poate fi, cum spune Calinescu, «tipul comun al femeii de peste munti si, in genere, al vaduvei, intreprinzatoare si aprige» la care apare cu desavarsita arta «proportia aceea de zgarcenie si de afectiune materna, de hotarare barbateasca si de sentiment al slabiciunii femeiesti», dar ea nu ramane mai putin un tip din afara sferei social-morale a satului.
Precupeata Mara e prima femeie capitalista din literatura noastra.(…) E o businesswoman.” Nicolae Manolescu

 

Ioan Slavici (1848–1925), prozator, dramaturg, gazetar, a debutat in 1871 in Convorbiri Literare cu o comedie: Fata de birau. Opera sa cuprinde basme (Zana Zorilor, Floria din codru, Ileana cea sireata, Doi feti cu stea in frunte, Pacala in satul lui), nuvele (Popa Tanda, Moara cu noroc, Budulea Taichii, Scormon, La crucea din sat, Gura satului), piese de teatru si romane (Din batrani, Din doua lumi, Cel din urma armas, Din pacat in pacat).