Malini Vol. II - Eduard DORNEANU

 

”E gri cerul satului meu. Stau în cerdac şi privesc cum zboară două berze înspre Pădurea Prisos. Diavolul blestemă şi le cheamă undeva într-un loc unde zborul este asemeni poeziilor erotice: criptat şi magic totodată. Soarele e închis sub armura norilor. Între vulcanii nestinşi ai luminii şi privirea mea au rămas doar norii posomorâți, şoaptele umbrelor şi zborul celor două păsări. Simt cum mi se umflă falca dreaptă. Probabil că voi avea un abces dentar uriaş. Pipăi obrazul şi mă sperii, nu am avut niciodată un asemenea abces. Din bucătăria de vară, se aude conversația dintre mama şi Brăduța Casâncă. Intru în casă, iau o oglindă şi mă întorc înapoi în cerdac pe băncuța de lemn.” (fragment)