La culture musulmane dans la prose de Tahar Ben Jelloun - Elena Chiriac

Teza se adreseaza studentilor, masteranzilor, doctoranzilor care au nevoie de un reper pentru abordarea tematica a prozei lui Tahar Ben Jelloun, dar si tuturor iubitorilor de literatura francofona ce au facut cunostinta cu opera autorului marocan si vor sa desluseasca multitudinea de simboluri si marci ale societatii islamice cu care se opereaza de-a lungul filonului narativ.
Considerand cultura musulmana ca fiind firul conducator al universului benjellounian populat de personaje vazute ca fiinte „incomplete” (femeia, copilul, nebunul, etc.), ne-am structurat cercetarea tinand cont de trei axe tematice fundamentale: femeia, orasul si exilul. Aceste filoane tematice ar putea fi considerate ca partile unui puzzle pe care Tahar Ben Jelloun il construieste, reconstruiesste, si-l deconstruieste cu fiecare opera.

Cu siguranta, statutul femeii in islam este un aspect care suscita mult interes, mai ales ca numeroasele diferentele dintre femeia occidentala si femeia orientala produc multe neintelegeri. Sprijinindu-ne pe studiile diversilor islamologi ca Dominique Sourdel, Françoise Couchard, Annemarie Schimel, Fatima Mermissi, Michel Chebel si pe fundamente antropologice, am analizat femeia musulmana in trei ipostaze: insertia sa in societatea islamica de la nastere pana la moarte; raportul pe care-l intretine cu principalul actant al societatii musulmane - barbatul; identitatea vazuta din perspectiva corporala si practicile erotice specifice islamului.

Orasul devine la Tahar Ben Jelloun un spatiu simbolic marcat de traditie sau de modernitate. Orasele Fès si Tanger sunt spatii predominante in opera benjellouniana, caci ele sunt adesea asociate cu doua fiinte feminine importante din viata unui barbat: mama si femeia iubita, reprezentand doi poli in jurul carora acesta graviteaza.

In proza benjellouniana spatiul citadin devine purtatorul de cuvant al culturii musulmane si identitatii nationale. Pozitionate diferit in spatiul real, orasele Fès si Tanger se construiesc in jurul mai multor dicotomii: deschis/inchis, traditional/moderne, mama/amanta, sacru/profane, etc. Cele doua orase, pe care Tahar Ben Jelloun le concepe in opozitie, sunt cu toate acestea complementare, caci personajele nu pot sa inteleaga importanta rolului jucat de orasul Fès fara sa petreaca un sejur la Tanger. Acesta dualitate este datorata, in special, evenimetelor istorice care au marcat spatiul marocan.

Aceste evenimente istorice sunt de asemenea responsabile de exilul pe care cateva personaje benjellouniene (...) sunt obligate sa-l indure. In al treilea capitol al tezei noastre, am analizat aceasta experienta traumatizanta din doua puncte de vedere: exilul social si exilul cultural. In primul caz ne-am aplecat asupra relatiei care se institue intre exilat si societatea autohtona ce pare sa-l ignore pe noul venit. Diferentele marcante dintre societatea de origine si societatea gazda bulverseaza exilatul al carui ritm de adaptare este incetinit de aceste obstacole. Din cauza acestei presiune cotidiene exilatul este expus tulburarilor psihice si fizice care-l fac incapabil sa-si gaseasca echilibrul social.

RECENZII