IT - Stephen King

 O magnifica odisee a terorii de la maestrul genului horror. 

 Derry, din Maine, este un orasel de provincie inspaimantator de familiar oricui, numai ca aici chiar se petrec lucruri cu adevarat inspaimantatoare.
 Sapte adolescenti s-au confruntat direct cu aceste lucruri. Iar acum trebuie sa se intoarca si sa-si respecte promisiunea facuta cu 28 de ani in urma: sa prinda creatura care vaneaza din nou copiii orasului. Amintirile lor ingrozitoare despre vara cand totul s-a schimbat ii vor ajuta sa vaneze la randul lor monstrul mascat in clovn care ademeneste cu baloane, castane coapte si covrigei.

 Lumea copiilor se prelungeste intr-un imperiu al fricii, caci raul absolut, oroarea fara nume nu poate fi invinsa decat de iubire si prietenie. Un roman care reda o alta dimensiune a spaimei, dar si o poveste magnifica despre prietenie. King a scris o capodopera. - People

 Roman ecranizat de Warner Bross in 2017. 

 Fragment din roman:

"Glasul ii era incapatanat, dar prefera sa nu se uite la Richie. Sus pe pometii ambilor obraji ii aparuse cate o pata de roseata intensa. Ajunsera in fata casei lui Richie. Maggie Tozier statea pe veranda, citind o carte. Le facu cu mana si striga: 
Buna, baieti! Vreti niste ceai de la gheata?
— Venim imediat, mamico, raspunse Richie, apoi i se adresa lui Bill. N-o sa fie nimic acolo. Probabil ca a vazut doar un vagabond si s-a flescait tot, pentru Dumnezeu, il stii pe Eddie. 
— M-m-mda. Il ss-stiu pe E-E-Eddie. D-da' ti-tii minte po-poza d-din a-a-album? 
Richie se foi pe loc, incurcat. Bill ridica mana dreapta. Fasiile de leucoplast nu mai erau, dar Richie putea sa vada cerculetele de tesut cicatrizat ce se vindeca pe primele trei degete ale lui Bill. 
— Mda, da'... 
— A-a-sculta-m-ma, incepu Bill sa vorbeasca foarte rar, strapungand ochii lui Richie cu ai sai. 
Relata inca o data similitudinile dintre povestirea lui Ben si cea a lui Eddie... Si le lega pe acestea cu ceea ce vazusera in fotografia miscatoare. Sugera din nou ca acel clovn ii omorase pe baietii si fetele gasiti ucisi in Derry din decembrie trecut.
— Ss-si po-po-poate ca nu numai pe e-ei, incheie Bill. Cu-cum ramane cu to-toti cei ca-care au di-disparut? Cum ramane cu E-E-Eddie Co-Cor-Corcoran? 
— Ei, cacat, a fugit de frica lu' ta-su vitreg, replica Richie. 
— E-ei, po-poate ca d-da sau po-poate ca n-n-nu. L-am cunoscut pu-putintel s-si eu si s-stiu ca ta-ta-su-l ba-ba-batea. Si ma-mai s-stiu si ca a-avea obiceiu' sa lipseasca no-noaptea de-acasa ca-cate-odata ca sa sca-cape de e-e-el. 
— Asa ca poate clovnul l-a prins cand lipsea de-acasa, spuse ingandurat Richie. Asta e? 
Bill dadu din cap. 
— Si ce vrei, atunci? Sa-i ceri autograful? 
— Daca cl-cl-cl-ovnul i-a omorat pe ce-ce-ceilalti, inseamna ca-ca e-e-el l-a o-o-omorat ssi pe G-Georgie, spuse Bill. 
Ochii sai ii prinsera pe ai lui Richie; erau ca ardezia - duri, neiertatori, nedispusi la niciun compromis. 
— V-vreau sa-l o-o-mor. 
— Iisuse Hristoase! facu Richie speriat. Si cum ai s-o faci? 
— Ta-tata are un pi-pi-pistol, continua Bill; de pe buze ii zbura un strop de saliva, dar Richie abia daca observa. N-n-nu stie ca-ca stiu, da' s-s-stiu. E pe raftul de su-sus in du-du-lapul lui. 
— Asta ar fi grozav daca-i un om, isi dadu Richie cu presupusul, si daca reusim sa-l gasim asezat pe-un maldar de oase de copii... 
— Baieti, am turnat ceaiul! anunta voioasa mama lui Richie. Faceti bine de veniti sa vi-l luati! 
— Imediat, mamico! striga iarasi Richie, oferind un larg zambet fals, care disparu de indata ce se intoarse din nou spre Bill. Pentru ca n-as impusca un om doar fiindca poarta un costum de clovn, Billy. Tu esti cel mai bun prieten al meu, n-as face-o si nu te-as lasa nici pe tine s-o faci daca te-as putea opri. 
— S-si da-daca chi-chiar e o gra-gramada de oa-oase? Richie isi linse buzele si un moment nu spuse nimic. Apoi il intreba pe Bill: 
— Ce-ai sa faci daca nu e un om, Billy? Daca de fapt e un fel de monstru? Daca exista cu adevarat lucruri de astea? Ben Hanscom a spus ca era mumia, si ca baloanele pluteau impotriva vantului, si ca nu avea umbra. Pe urma, poza din albumul lui Georgie... Sau ne-am imaginat totul, sau a fost o vraja, si trebuie sa-ti spun, fratioare, ca nu cred ca doar ne-am imaginat. Degetele tale sigur nu si-au imaginat, nu-i asa? 
Bill clatina din cap. "

 

 Traducere de Mihnea Columbeanu

 Paperback

 

 Despre autor:

 Stephen King s-a nascut in Portland, Maine, in 1947 si este cel de-al doilea fiu al lui Donald si Nellie Ruth Pillsbury King. Cand avea doi ani, tatal sau si-a abandonat familia, astfel ca micul Stephen King a avut o copilarie grea, marcata de repetate mutari dintr-un oras in altul. Stephen King  a indragit matineele anilor '50, unde se proiectau in special filme de groaza si SF.
  In 1960, Stephen King l-a descoperit pe H. P. Lovecraft, care a avut o influenta decisiva asupra carierei sale. Acesta a fost momentul in care marele autor a inceput sa scrie povesti la o masina de scris careia ii lipsea tasta „N”, pe care o vom intalni mai tarziu in Misery.
  Intre 1962 si 1966 a frecventat Liceul Lisbon Falls, iar intre 1966 si 1970 a urmat cursurile Universitatii Maine din Orono. In aceasta perioada a lucrat la biblioteca facultatii si a publicat primele sale povestiri in revista Maine Campus, unde a tinut si o rubrica permanenta.
  In iunie 1970 a obtinut licenta in literatura, un certificat de profesor de liceu si o diploma pentru elocutiune si arta dramatica. In 1971 s-a casatorit cu Tabitha Jane Spruce, viitoarea scriitoare si poeta T. King, cu care a avut trei copii. O vreme a trait intr-o rulota si a lucrat intr-o spalatorie industriala, apoi a devenit profesor de engleza la Hampden Academy, Maine.
  In aceea perioada, Stephen King a dus o viata grea, plina de lipsuri, care-l va duce la alcoolism. A inceput sa scrie Carrie, dar fiindca romanul nu avansa deloc, l-a aruncat la gunoi. Sotia sa insa, care nu se indoia de talentul lui, a recuperat manuscrisul si l-a convins sa-l duca la bun sfarsit.
  In 1973 declicul s-a produs: concernul editorial Doubleday a acceptat spre publicare Carrie, iar New American Library a cumparat drepturile editiei de buzunar cu suma record de 400 000 de dolari. In 1975 familia sa si-a cumparat prima casa la Bridgton, Maine, iar Stephen King a publicat Salem's Lot.
  Din acest moment Stephen King isi va consacra viata exclusiv creatiei literare si, intr-o mai mica masura, productiei cinematografice. Aproape toate romanele lui au fost ecranizate. De asemenea, Stephen King acorda permisiunea studentilor la regie sa adapteze povestirile sale pentru suma simbolica de un dolar.
  Stephen King a doborat toate recordurile de vanzare si a primit numeroase premii, printre care si prestigioasa Medalie pentru Contributii Deosebite in  Domeniul Literaturii Americane oferita de National Book Foundation. In 2006 venitul sau anual a fost estimat la 40 de milioane de dolari.