Istoria serviciilor secrete romanesti pana la 1944. Volumul 3. Mihai Viteazul si Tarile Romane intre anii 1593-1601 - Marian V. Ureche

CADEREA LUI MIHAI VITEAZUL
 
Rascoala nobilimii maghiare si intelegerea cu imperialii.
Rolul informatiei in decizia politica
Fata de aceste evolutii, situatia din Transilvania se complica si ea. Pe fondul tensiunilor acumulate in Ardeal, al nemultumirilor crescande ale taranimii fata de nemesi, carora ajunsese sa le munceasca patru zile pe saptamana, fata de trei zile, cat se presta in Muntenia, o rascoala taraneasca devenea iminenta si inevitabila.

Pentru nobilimea maghiara, vinovat de pericolul ce se ivea din partea taranimii era domnitorul muntean care ar fi incurajat pe romani promovandu-i pe boierii romani in Sfatul sau. In acelasi timp, multi boieri sunt daruiti de domnitor cu mosii in Transilvania. Mai mult, Mihai se adresa nobililor transilvaneni in limba romana. Ca urmare, se face legatura dintre domnitor si revolta care se acumula in randul taranilor.

In cursul lunii iunie 1600 relatiile cu imparatul Rudolf erau inca relativ bune. Emisarul raguzan Aloisio Radibrat, ale carui sentimente inclinau spre domnitorul muntean si care trebuia sa mearga la tatari, ajuns in Transilvania, ii lasa lui Mihai o parte din banii promisi de imparat.
 
Este momentul in care raguzanul va stabili date noi aparute in evolutia situatiei din Ardeal si in care Radibrat „atrage atentia stapanilor de la Fraga ca nobilimea il va rechema pe Sigismund’’.
 
Cat despre domnitor, emisarul raguzan consemna ca nu stie ce are in inima lui, dar din gura toate cuvintele-i sunt sfinte si mai dulci ca mierea. In acelasi context, oficial, Mihai transmitea imparatului ca el este pregatit sa-i atace pe turci, in partile de Apus, pe la Tusnad, daca si ostile imparatesti ar fi prezente in aceste parti.
 
La scurt timp, ca urmare a informatiilor detinute, domnitorul, prin trimisul sau slav Barilovich, ii solicita sprijin imparatului pentru un posibil atac pregatit de polonezi. Cu aceeasi ocazie, Mihai transmitea informatii recente in legatura cu preparativele facute de turci pentru dezlantuirea unui atac impotriva Strigoniului.
 
Din aceeasi corespondenta purtata cu imparatul reiese faptul ca Mihai, sub presiunea evenimentelor care se pregateau si de care avea cunostinta, se declara de acord ca administrarea de catre el a Transilvaniei sa fie facuta nu numai de un consiliu imperial, ci si cu alte 12 persoane din Ardeal.
 
Solicita, de asemenea, sa-i fie pus la dispozitie generalul Basta cu efectivele pe care le conducea, intrucat Sigismund de Wassa ii ceruse sa paraseasca de urgenta Moldova...
 
CUPRINS:
 
O premiera a istoriografiei romanesti — Dan Zamfirescu     
 
Capitolul I
Mill AI VITEAZUL SI TARA ROMANEASCA INTRE ANII 1593-1601     
1.    Tarile romane in ultimele decenii ale secolului al XV-lea
2.    Mihai Viteazul. Origini si evolutii politice     
3.    inscaunarea si primii ani de domnie    
 
Capitolul II
RASCOALA ANTIOTOMANA    
1.    Preliminariile rascoalei. Informatii si diplomatie
2.    Rascoala. Informatia si valorificarea ei in actiuni diplomatice si militare  
 
Capitolul III
INFORMARE, DEZINFORMARE SI TRADARE
1.    Evolutia relatiilor romanilor cu Sigismund si habsburgii
2.    Tratatul de la 20 mai 1595, un act de tradare a Tarilor Romane    

Capitolul IV
BATALIA DE LA CALUGARENI.
CONSECINTE INTERNE SI EXTERNE  
1. Confruntarile militare. Rolul informatiei in desfasurarea acestora 
2.    Eliberarea tarii de sub dominatia otomana  
3.    Opozitii interne sustinute si incurajate din exterior   
 
...