Istoria popoarelor din Sud-Estul Europei in epoca moderna (1789 -1923) - Nicolae Ciachir

In 1987 aparea o lucrare de referinta in istoriografia romana, sinteza „Istoria popoarelor din sud-estului Europei in epoca moderna”, reeditata mai apoi in 1998. inca de la inceput, cartea istoricului Nicolae Ciachir s-a bucurat de elogii binemeritate atit in tara, cit si peste hotare – Belgrad, Sofia, Ankara, Tirana, Moscova, Varsovia, Munchen, Toronto.
„Istoria popoarelor din sud-estul Europei in epoca moderna”nu este o aparitie instantanee, ci rodul unei munci indelungate de cercetare si de pasiune constanta. Istoric cu preocupari variate, Nicolae Ciachir s-a afirmat si a adus contributii valoroase in domenii de cercetare care cuprind o arie larga: Unirea Principatelor „100 de ani de la Unirea Principatelor”, 1958, razboiul pentru cucerirea independentei „Razboiul pentru independenta Romaniei in context european”, 1977, istoria moderna universala „Marile puteri si Romania, 1856-1947”, 1996; „Istoria politica a Europei de la Napoleon la Stalin”, 1997; „Istoria universala moderna”, vol. I-II, 1998, istoria relatiilor internationale „Diplomatia europeana in epoca moderna”, 1984 — distinsa cu premiul Academiei Romane „Nicolae Iorga”; „Istoria relatiilor internationale (1648-1947) ”, 1998, istoria Basarabiei si a Bucovinei „Basarabia sub stapinire tarista (1812-1917), 1992; ”Din istoria Bucovinei (1775-1944), 1993, balcanistica si slavistica „Istoria moderna a Poloniei”, 1987, „Istoria slavilor”, 1998.
dr. Nicoleta Ciachir

Reeditarea uneia dintre cartile de anvergura ale profesorului Nicolae Ciachir, de la finele secolului al XX-lea, nu este doar necesara pentru satisfacerea nevoiei de informatie istorica a generatiilor de astazi; este, dincolo de aceasta neindoielnica utilitate – si mai mult: o modesta dar peremptorie (re)ilustrare a valorii stiintifice intrisece a unui tom care a ilustrat, la vremea aparitiei, dimensiunea europeana a istoriografiei romanesti. Si care, si astazi isi pastreaza intacta actualitatea continutului informational si ideatic. Pe de alta parte – acest remember editorial se poate constitui intr-un prilej de reflectie asupra destinului recunoasterii internationale ori impunerii valorii unei opere stiintifice ce apartine unei culturi nationale – alta decat cele din spatiul de limba engleza sau franceza.
Daca volumul de fata ar fi fost scris (ori, macar, ulterior, tradus) in engleza – franceza deja nu mai slujeste, de vreo jumatate de secol, ubicuitatii informationale –, si aparut intr-o editura euroatlantica cu impact international – autorul sau ar fi fost prenumerat, am convingerrea, printre cei mai de seama balcanologi ai vremii sale; nota bene: nu din Romania – ci din ansamblul comunitatii stiintifice mondiale. Poate ca unora li s-ar parea o afirmatiune encomiastica; nu l-am cunoscut insa, personal (din pacate) decat accidental, pe profesorul Ciachir, astfel incat n-as putea fi banuit de parti-pris-uri – altele decat de natura pur stiintifica.