Inteligenta artificiala. Dreptul penal si sistemul de justitie penala. Amintiri despre viitor - Laura Maria Stanila

Lucrarea ”Inteligenta Artificiala, dreptul penal si sistemul de justitie penala. Amintiri despre viitor” reprezinta o noutate absoluta in planul doctrinei juridice romane, o carte eveniment. Autoarea abordeaza curajos un subiect modern, de maxima actualitate – contingenta Inteligentei Artificiale cu dreptul penal si cu justitia penala, asociind in demersul sau de cercetare doua elemente aparent ireconciliabile: pe de o parte, Inteligenta Artificiala – acest instrument universal, aflat in plina ascensiune, care este zugravit de IT-isti drept solutia tuturor problemelor si sarcinilor sociale, un fel de Piatra Filosofala a viitorului – si dreptul penal si sistemul de justitie penala, pe de alta parte – doua ”bastioane” stravechi ce se lasa cu greu cucerite de futuristii inarmati cu algoritmi si calculatoare.

Studiul abordeaza majoritatea problemelor legate de tripla posibila valenta a Inteligentei Artificiale in conexiunile sale cu contingentul justitiei si al juridicului penal: Inteligenta Artificiala ca posibil subiect de drept penal, Inteligenta Artificiala ca mijloc de comitere a infractiunii si Inteligenta Artificiala ca instrument de realizare a justitiei penale.

Lucrarea este impartita pe sase capitole precedate de o parte introductiva de contextualizare, in care este prezentata dimensiunea actuala a fenomenului Inteligentei Artificiale in planul relatiilor sociale. In primul capitol – Ce este Inteligenta Artificiala? – este prezentata evolutia Inteligentei Artificiale, este definita Inteligenta Artificiala si sunt prezentate sistemele de Inteligenta Artificiala, tipurile acesteia, algoritmi si tipuri de invatare automata. Informatiile extrem de tehnice sunt prezentate de o maniera simpla si comprehensiva, fapt care face ca si cititorii neinitiati in tainele IT sa inteleaga ce este si cum functioneaza Inteligenta Artificiala. In capitolul al doilea – Inteligenta Artificiala si Dreptul penal – autoarea pleaca de la curentul doctrinar initiat de Gabriel Hallevy, profesorul israelian de drept penal, ale carui lucrari in domeniul Inteligentei artificiale si dreptului penal sunt cunoscute la nivel mondial. Se incearca astfel o anticipare a posibilitatii recunoasterii Inteligentei Artificiale ca subiect de drept penal prin identificarea argumentelor etice si legale care ar putea permite acordarea personalitatii juridice agentilor artificiali.
Capitolul al treilea – Inteligenta artificiala si sistemul de justitie penala – este dedicat prezentarii si analizei instrumentelor de Inteligenta Artificiala in sistemul de justitie penala: utilizarea instrumentelor de evaluare a riscului penal, utilizarea Inteligentei Artificiale in investigatia criminalistica (chatbotul Sweetie si alte instrumente de detectare a criminalitatii), utilizarea instrumentelor de Inteligenta Artificiala in managementul riscului penal, fiind prezentate si riscurile utilizarii acestora precum si compatibilitatea lor cu principiile care guverneaza procesul penal modern.

Capitolul al patrulea – Justitia electronica – este dedicat prezentarii si explicarii conceptului de justitie electronica, autoarea preocupandu-se in premiera in Romania de delimitarea sensului unor termeni precum justitia telematica, justitia digitalizata, justitia informatica si justitia electronica. Sunt prezentate, de asemenea, si incercarile de digitalizare a sistemului judiciar roman (semnatira electronica si dosarul electronic). In capitolul al cincilea – Inteligenta Artificiala: pilula efervescentei strategiilor de dezvoltare internationale si europene – autoarea analizeaza cele mai importante initiative privind digitalizarea la nivel international si european.
Ultimul capitol este destinat concluziilor si predictiilor: viata de zi cu zi este influentata dramatic si constant de catre IA: de la utilizarea programelor GPS, la alegerea restaurantului, de la obtinerea de informatii cu privire la prognoza meteo, la evaluarea starii de sanatate si, iata, la detectarea criminalitatii; exista o cerere constanta pentru decizii mai bune si mai rapide si pentru obiectivitatea absoluta a acestora; in acelasi timp trebuie sa fim constienti ca utilizarea in exces a Inteligentei Artificiale va determina o reducere a capacitatii noastre de a lua decizii, o slabire a rationamentului logic, deoarece Inteligenta Artificiala va analiza logic o situatia problematica in locul agentului uman si ii va furniza rapid solutia; pe termen lung, utilizarea Inteligentei Artificiale va determina si schimbarea modului in care agentii umani vor aborda si indeplini diferite sarcini; nu in ultimul rand, trebuie sa acceptam in aceasta faza ca singurii actori responsabili pentru construirea, utilizarea, monitorizarea sau abuzul de AI suntem noi, oamenii. Este evident ca a sosit momentul sa ne adaptam atat viata, cat si cadrul legislativ pentru a fi la curent cu tehnologia, trebuie sa gasim cele mai bune solutii legale pentru a raspunde corect la orice vatamare sau periclitare a valorilor sociale care poate aparea in coexistenta noastra cu AI.
Este evident ca momentul in care vor fi introduse noi sectiuni in Codul penal si Codul de procedura penala al statelor, dedicate raspunderii penale a Inteligentei Artificiale sau a procedurilor ce trebuie parcurse pentru urmarirea penala a Inteligentei Artificiale, este inca departe, insa un lucru este cert: aceste discutii nu mai sunt demult de domeniul science-fiction, ele facand parte din realitatea noastra sociala si juridica.