In viata sunt lucruri care nu se fac. Si care totusi se fac... - Peter Vardy in dialog cu Imre Toth

Traducere: Gabriela Maaz
Prefata: Gabriel Liiceanu
Postfata: Péter Várdy

 

Imre Tóth si-a petrecut primii cincizeci de ani din viata in Romania si Ungaria, inainte de a pleca in Occident. In acest dialog cu Péter Várdy, filozof maghiar stabilit in Olanda, Tóth vorbeste cu sinceritate si luciditate despre viata lui, despre modul sau de gandire, despre istoria Europei secolului XX. Deopotriva confesiune personala, marturie istorica si (auto)evaluare etica, volumul ataca frontal cele mai controversate aspecte ale vietii individuale si ale Istoriei, invitandu-l si pe cititor la un examen de constiinta, la reflectie.

 

„Omul este fermecator, un paradox el insusi, asezat la raspantia dintre etnii, limbaje, competente. Aristocratic prin natura sa si snob prin destule apucaturi si manierisme. In vremea aceea visa ca apartine unui Bucuresti subteran si ocult, unei reverii mateine ale carei determinari contingente marturisesc ca imi scapa. Ramane faptul ca acest personaj cosmopolit are adanci radacini in lumea noastra si in patimirile ei, de care, acum departe de ea, continua sa fie, intr-un chip mai degraba oniric, legat.“ (Petru CRETIA)

 

„Parea ca nu mai apartine nici unui timp si nici unui loc. Devenise un duh, un duh de obedienta hegeliana, curios sa urmareasca la nesfarsit triumful spiritului lumii inaltat de fiecare data pe nimicirea manifestarilor sale trecatoare, care avusesera imprudenta sa revendice de partea lor cate un adevar absolut.“ (Gabriel LIICEANU)

 

„Avem aici o carte fascinanta, un itinerar spiritual Si o fenomenologie a credintei utopice, o meditatie despre pasiuni mesianice si destine zdrobite in malaxorul numit istoria secolului XX. Sinceritatea este dogoritoare, onestitatea, coplesitoare. Comparabila cu marile confesiuni, de la Istrati si Koestler la Silone si Wat, o contributie esentiala la intelegerea mirajului comunist si a demonismului sau intrinsec. Imre Tóth a trait internationalismul ca pe o chemare launtrica nascuta din multimilenara suferinta a unei semintii prigonite. S-a despartit de comunism cand a inteles, foarte devreme, ca este o imensa impostura.“ (Vladimir TISMANEANU)

 

PÉTER VÁRDY s-a nascut in 1935 la Budapesta. In 1954 si-a inceput studiile la Facultatea de Inginerie Tehnica din cadrul Universitatii Tehnice din Budapesta. Dupa interventia sovietica din Ungaria (noiembrie 1956) a parasit tara si si-a continuat studiile la Universitatea din Delft, unde a absolvit in 1962. Interesat de filozofie, a decis sa-si continue studiile la Universitatea din Freiburg i. Br. In 1966 a fost numit lector la Universitatea Tehnica Twente, stabilindu-se astfel definitiv in Olanda, la Enschede. A predat, intre 1966 si 1999, istoria filozofiei si filozofia stiintei dintr-un unghi metafizic neobisnuit: fundamentarea lor in principiul absolut al auto-referintei. Principala sa preocupare a fost sa arate importanta constitutiva a auto-referentialitatii atat in matematica, fizica si tehnologie, cat si in opera unor artisti contemporani ca Magritte, Escher sau Woody Allen.

IMRE TÓTH (n. Imre Róth, 26 decembrie 1921, Satu Mare – 11 mai 2010, Paris) a fost un filozof si istoric al matematicii maghiar nascut in Romania. Dupa studii de matematica si filozofie la Universi tatea din Cluj (1945–1948), a fost conferentiar la Facultatea de Matematica si Fizica a Universitatii din Bucuresti, specializarea Istoria si filozofia matematicii (1949–1969). Ca urmare a evenimentelor din Ungaria din 1956, Tóth a fost exclus din Partidul Muncitoresc Roman in 1958, lucru care i-a afectat cariera universitara. In 1969 a hotarat sa emigreze in Germania Federala. A fost Gastprofessor la Institut für Geschichte der Naturwissenschaft, Goethe-Universität, Frankfurt am Main (1969–1971); profesor suplinitor la Institut für Philosophie der RuhrUni versität, Bochum (1971–1972); profesor titular la Institut für Philosophie, Universität Regensburg, sef al Catedrei de istoria si filozofia stiintei (din 1972); a tinut o serie de prelegeri la École Normale Supérieure, Paris (1975, semestrul de vara); Visiting Fellow la Princeton University (1975–1976) si membru al Institute for Advanced Study, Princeton, N. J. (1980–1981); Visiting Professor la Universitatea Twente din Enschede, Olanda (1982); cursuri semestriale la Istituto Italiano per gli Studi Filosofici, Napoli (incepand din 1987). A predat la Universitatea din Regensburg pana in 1991, dupa care s-a retras la Paris.