lmunologia este unul dintre domeniile cele mai dinamice ale stiintelor biologice. Inforrnatia stiintifica inregistreaza un volum si o dinarnica impresionante, ca o reflectare a implicarii functiei imunitare in reactiile de aparare a organismului fata de informatia biochimica nonself, consecinta fiind pastrarea homeostaziei mediului intern. Pe de alta parte, activarea neadecvata a functiei imunitare initiaza o categorie larga de manifestari patologice din categoria reactiilor de hipersensibilitate si a manifestarilor autoimune, care fac obiectul unei diviziuni a imunologiei, denumita imunopa tologie.

La baza acumularii volumului urias de inforrnatie stiintifica sta un adevar fundamentat in anii '60: functia imunitara este o functie de relatie, esentiala pentru organismele vii pe toata scara evolutiei biologice. La bacterii, individualitatea genetica este pastrata de enzimele de restrictie care recunosc ADN exogen si il cliveaza: la nevertebrate, functia de aparare este conferita de sisteme moleculare si celulare cu actiune nespecifica, iar la vertebrate functia de aparare este rezultatul activitatii cooperante a 2 sisteme moleculare si celulare: cu actiune nespecifica si specifics.

Pentru mamifere, disfunctiile imunitare severe sunt incompatibile cu supravietuirea. Rezultatele cercetarilor experimentale din anii '60 (J. F. A. P. Miller), dar in special adevaratele experiente ale naturii oferite de cazurile clinice dramatice ale imunodeficientelor innascute sau dobandite (infectia HIV si corolarul ei clinic - SIDA) sunt argumentele fara echivoc ale caracterului esential al functiei imunitare.

In ciuda rolului esential al functiei imunitare pentru viata, al vechimii de peste 125 de ani (fondatorul imunologiei ca stiinta, Louis Pasteur; 1885, anul primei vaccinari rabice) si al importantei clinice, Imunologia ocupa inca o pozitie marginala in invatamantul romanesc, medical si biologic.

Scopul acestui volum este acela de a oferi un tablou cat mai complet al preocuparilor domeniului, precum si dezvoltarile majore din ultimele decenii.

Lucrarea abordeaza sumar intregul spectru al preocuparilor stiintifice domeniului: studiul declansatorilor functiei imunitare (antigene), organizarea sistemului imunitar si principalii efectori ai raspunsului imun (anticorpii si limfocitele T), dinamica raspunsului imun, precum si un capitol semnificativ de imunopatologie, Sunt prezentate intr-o forma didactica, foarte accesibila, mecanismele moleculare ale reactivitatii imunitare in diferitele sale ipostaze: raspunsul imun fata de antigene moleculare, antigene celulare de natura infectioasa, autoantigene, antigene tumorale sau antigene de transplantare. S-a acordat o atentie suplimentara patologiei autoimune generate de activarea raspunsului fata de componente self si s-a accentuat rolul major al procesului infiamator intr-o multitudine de maladii, inclusiv in procesul aterosclerozei. Artrita reurnatoida si maladiile inflamatorii ale intestinului, tratate traditional ca maladii autoimune, au fost incluse in capitolul manifestarilor inflamatorii. Capitolul reactiilor de hipersensibilitaie abordeaza mecanism celulare si moleculare ale celor 4 tipuri de reactii, dar atentia noastra s-a concentrat asupra reactiilor alergice care la copii au devenit aproape epidemice, in special in tarile industrializate, iar o proportie sernnificativa a populatiei adulte sufera de o forma sau alta de alergie.

In acord cu teoria imunosupravegherii, celulele sistemului imunitar exercita controlul de calitate al moleculelor suprafetei celulelor tisulare si se activeaza in prezenta epitopilor nonself. Neoplaziile clinice ar fi, in acest context, consecinta incapacitatii sistemului imunitar de a detecta si de a liza celulele malignizate.

Manualul abordeaza bazele moleculare ale respingerii grefelor de tesuturi si organe. Asteptarile transplantului se vor implini atunci cand se va reusi toleranta specifica fata de antigenele grefei si se va elimina astfel necesitatea tratamentului imunosupresor pe termen lung. Se fac, de asemenea, eforturi mari pentru ca terapia imuna sa devina o alternative majora de tratament a neoplaziilor.

Volumul lmunologie si imunopatologie este o editie adaugita si revizuita a manualului de lmunobiologie adresat studentilor Facultatii de Biologie din Universitatea din Bucuresti, fiind rezultatul cautarilor de-a lungul mai multor decenii si a incercarii de a prezenta intr-o forma concise, coerenta si unitara componentele celulare si moleculare esentiale care converg la elaborarea raspunsului imun.

In constructia lucrarii am pornit de la informatia stiintifica transmisa studentilor de Domnul Academician Profesor Doctor Docent G. Zarnea, in captivantele cursuri tinute de Domnia sa in anii '70, la inceputurile imunologiei, in Facultatea de Biologie a Universitatii din Bucuresti. Este o ocazie fericita pentru noi de a aduce un respectuos omagiu memoriei celui care a fost DOMNUL PROFESOR, pentru generozitatea efortului constructiv investit in dezvoltarea disciplinelor de Microbiogie, Imunologie si Virologie.

Lucrarea se adreseaza tuturor studentilor si, in egala masura, absolventilor facultatilor de Medicina umana, Biologie si Medicina veterinara, precum si specialistilor medici, biologi, chimisti, ale caror preocupari profesionale, practice sau teoretice, interfereaza cu domeniul imunologiei, unul cu un dinamism spectaculos.

Cunostintele fundamentale de imunologie sunt un instrument foarte util pentru diagnostic, In special pentru medicina primara si pentru specialistii interriisti.

Aceasta lucrare ofera celor interesati un bun prilej de reconectare la multitudinea problemelor si intrebarilor de profil imunologic, carora incercam sa le oferim un raspuns cu argumente stiintifice solide de biologie celulara si moleculara.