Imoralistul - Andre Gide

Traducere din limba franceza, cuvant-inainte, tabel cronologic si note de Madalina Ghiu

Opera si intreaga viata a lui Andre Gide (1869-1951) sunt in primul rand orientate in functie de doi poli: un anumit puritanism si un elan al simturilor. „Sunt doar un baietel care se amuza si un pastor protestant care se plictiseste”, scria el. Reformator neobosit, satiric, moralist, poet in proza, critic, eseist, initiator al romanului modern (Falsificatorii de bani), diarist (isi scrie jurnalul timp de 60 de ani, 1889-1949), Gide a lasat in urma o opera bogata, care prin umanismul ei isi pastreaza actualitatea. El este unul dintre cei mai importanti autori ai secolului XX, recunoscut pentru stilul sau de o mare eleganta si clarviziune si pentru constientizarea acuta a responsabilitatii sale ca scriitor. Gide considera ca rolul intelectualului este sa lupte prin arta sa impotriva prejudecatilor vremii sale. Imoralistul (1902) a aparut in conditiile in care pana atunci Gide isi exprimase inclinatiile in mod alegoric sau ironic. Acum le confrunta in mod deschis, apeland totusi la o minima simbolistica. Asimilat personajului Michel, Gide neaga ca ar fi acesta: „Fara imoralistul meu, riscam sa devin eu unul!”. Acelasi tip de eliberare reapare sapte ani mai tarziu in 1909, cu ajutorul romanului La Porte étroite (Usa ingusta). Cele doua carti reprezinta cele doua laturi ale aceleiasi tentatii, „excesul unuia gasind in excesul celuilalt o permisiune secreta”. In discursul de acceptare a Premiului Nobel, in 1947, Gide declara: „Nu mi-am dorit niciodata omagii, [dar] de la o varsta foarte frageda, am fost foarte preocupat de gloria mea.”

RECENZII