Idila de la tara si alte nuvele - Liviu Rebreanu

Nascut la 27 noiembrie 1885 la Tarlisaua, in tinutul Nasaudului, Liviu este cel dintai venit pe lume intr-o familie numeroasa ( 14 copii ), a unui invatator, Vasile Rebreanu, fost coleg de scoala si prieten cu George Cosbuc. Cei dintai ani ai existentei sale se desfasoara in Nasaud, iar scoala primara o face cu tatal sau, la Maieru.

Urmeaza 2 clase la gimnaziu graniceresc din Nasaud, trei clase la liceul german din Bistrita si inca trei la scoala de Honvezi din Sopron ( Ungaria ), unde isi ia bacalaureatul. In toamna anului 1903 pleaca la Budapesta cu intentia de a studia medicina, dar starea materiala a familiei lui il determina sa intre ca bursier la Academia Militara "Ludoviceum" din Budapesta pana in 1906, cand iese sublocotenent in armata austro-ungara. Cariera militara a scriitorului se incheie in 1908, in urma unui conflict cu autoritatile, dupa ce fusese repartizat la garnizoana honvezilor regali din Gyula. Participand la serbarile "Astrei", cunoaste scriitori din tara si e decis sa treaca muntii, episod care se va petrece in 1909. La scurt timp, in 1910, e arestat la cerera guvernului austro-ungar si dupa o perioada dedetentie la Vavaresti, e extradat si intemnitat la Gyula. In inchisoare, traduce din Szini Gyula. Prima parte a activitatii lui ca scriitor se desfasoara in spatiul jurnalisticii, apoi va colabora la "Lumina", "Flacara", "Revista idealista", "Viata romaneasca".

Impreuna cu M. Sorbul scoate intre anii 1910-1911 revista "Scena", iar in 1911 este numit de catre Emil Garleanu secretar literar al Teatrului din Craiova. In 1912 se casatoreste cu Fanny I. Radulescu si in acelasi an ii apare la Orastie cel dintai volum "Framantari", care va fi urmat in 1919 de "Golanii" si "Marturisire".