Fuga din sala oglinzilor - Paul-Gabriel Sandu

 

sinaxar
nimic geamuri ude tacere mai inainte de a incepe
prelungirea dezamagirii deznadejdiei fricii
prabusirea in pat, nesomnul, ajutorul venit prea tarziu…
cu sangele asta ingrosat trebuie sa scriu
sa manjesc spatiile virtuale, peretii relectorizanti
ai lumii mele in care greul e dus de timp
in care totul ameninta sa se sfarseasca pentru ca
nimic nu mai poate incepe
sa siluiesc silabe sa tarasc dupa mine rime
imperecheri moarte, impreunari nereusite
din care cu bratele inainte si scuturandu-se de sange
ca un caine ud tasnesc spre mine
feti nenascuti cu platosele lor stralucitoare
de tipete…