Familia crestina, scoala a iubirii si a desavarsirii - Pr. prof. dr. Ioan C. Tesu

Spiritualitatea ortodoxa dezvolta o inalta invatatura privind rolul familiei in viata omului, al sotului si al sotiei, unul pentru celalalt.. Potrivit acestei invataturi, in viata unui sot crestin sotia sa reprezinta cea mai frumoasa biecuvantare pe care Dumnezeu-iubire i-o poate oferi barbatului, pentru ca aceasta sa ii impodobeasca sufletul cu trasaturi legate de „eternul” ei feminin: caldura sufleteasca, bunatatea, delicatetea, sensibilitatea, fiindu-i alinare s mangaiere, pe valurile atat de involburate ale vietii prezente, catre tarmul mantuirii. La randul sau, un sot bun si iubitor constituie pentru sotia sa crestina cel mai inalt dar pe care Dumnezeu i-l ofera femeii, pentru ca, la randul sau, si el sa-i impodobeasca sufletul si sa-i innoblieze viata cu trasaturi legate mai ales de vointa, fermitate, caracter si personalitate. Rostul celor doi soti este de a se ajuta si sustine reciproc in lucrarea de dobandire nu doar a implinirii trupesti si spirituale in lumea aceasta, ci in dobandirea fericirii vesnice – mantuirea. Intr-un astfel de camin binecuvantat, copiii constituie adevarate binecuvantari dumnezeiesti si daruri ceresti, familia insasi devenind un laborator al virtutilor si o scoala a rugaciunii, o anticipare a fericirii vesnice si viitoare si un coltisor de rai in tot mai framantata lume prezenta. Va invit sa cititi aceste peste 200 de pagini in forma A5 si sa ajungeti la acea iubire crestina care depaseste orice alta forma de iubire. Ea nu are nicio limita pozitiva, pentru ca tinde a deveni infinita, ca si Izvorul ei infinit – Dumnezeu –iubire. La acest fapt se refera Mantuitorul Hristos, atunci cand spune ca nu exista dragoste mai mare decat a-si da cineva viata pentru aproapele sau. Iubirea crestina eliberandu-se de tot ceea ce este trupesc si imperfect in ea, devine o iubire curata si deplina, un sacrificiu si o daruire de sine, pentru fericirea si sporul duhovnicesc al persoanei iubite.